Serviciul meteorologic al Croației a emis alerte roșii pentru mai multe regiuni, inclusiv capitala Zagreb și orașele turistice Split și Dubrovnik. Pe insula adriatică Vis, zeci de pompieri, sprijiniți de patru aeronave, au luptat cu un incendiu de pădure care ardea prin pădurile de pini, la aproximativ 55 km sud-vest de Split. O mare parte din Balcani rămâne sub căldură extremă, cu temperaturi peste 35°C prognozate în părți din Croația, Serbia, România și Ungaria. În Albania vecină, pompierii au reușit să controleze un incendiu de vegetație care a mistuit tufișuri și măslini lângă satul sudic Klos.
„Cu căldura extremă, riscul de incendii forestiere crește, dar vedem și multe furtuni cu ploi, ceea ce, evident, atenuează acest risc”, a declarat președintele Societății Meteorologice Italiene, Luca Mercalli, pentru Reuters. El a remarcat, totuși, că furtunile sunt localizate, iar cantitatea de precipitații variază de la un loc la altul. Meteorologii spun că valul de căldură este departe de a se încheia. Meteorologul Forțelor Aeriene Italiene, Daniele Mocio, a afirmat că temperaturile actuale sunt de așteptat să persiste, rămânând cu opt până la zece grade Celsius peste medie pentru încă câteva zile.
Deși Europa de Vest a văzut o oarecare ușurare după temperaturile record din iunie, Mercalli a spus că un alt val de căldură este așteptat începând cu 5 sau 6 iulie, afectând Franța, Spania, Germania, Italia, Elveția și părți din Marea Britanie. Valul de căldură din Europa, care a început pe 20 iunie, a pus deja presiune pe sistemele de sănătate, a deteriorat infrastructura și a perturbat producția de energie electrică. Organizația Mondială a Sănătății raportează 1.300 de decese în exces pe continent de la 21 iunie. Franța a raportat 1.000 de decese în exces legate de valul de căldură. Agenția sa de sănătate publică a spus că majoritatea victimelor au fost persoane în vârstă și a avertizat că numărul este de așteptat să crească. Mass-media franceză a relatat că firmele de pompe funebre din Paris și din regiunea înconjurătoare s-au luptat să facă față numărului de cadavre.
Oamenii de știință au spus că valul de căldură ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice provocate de om, care au făcut ca temperaturile extreme nocturne din această săptămână să fie de 100 de ori mai probabile decât ar fi fost acum două decenii. Postând pe X duminică, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, încălzindu-se de două ori mai repede decât media globală. „Stresul termic este adesea numit „ucigașul tăcut””, a scris el. „Casele, locurile de muncă și școlile europene nu au fost construite pentru aceste temperaturi.”
Analiză și context
Valul de căldură care lovește Europa de sud și Balcanii nu este doar o anomalie meteorologică, ci un semnal de alarmă cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice, economiei și mediului. În Italia, unde 22 de orașe sunt sub alertă roșie, autoritățile au activat planuri de urgență pentru a proteja populația vulnerabilă, în special vârstnicii, care sunt cei mai expuși riscului de deces cauzat de căldură. Decesele în exces raportate de OMS și Franța subliniază gravitatea situației: 1.300 de morți în plus față de media sezonieră într-o singură săptămână este o cifră șocantă, care depășește chiar și valurile de căldură anterioare, cum ar fi cel din 2003, care a ucis peste 70.000 de oameni în Europa.
Incendiile de pădure, deși încă limitate, reprezintă o amenințare majoră. În Croația, pe insula Vis, pompierii luptă cu flăcările în pădurile de pini, iar în Albania, un incendiu a fost stins în apropierea unui sat. Cu toate că furtunile cu ploi pot atenua temporar riscul, ele sunt imprevizibile și localizate. Pe termen lung, seceta și căldura extremă creează condiții perfecte pentru incendii de proporții, așa cum am văzut în Grecia, Portugalia sau chiar România în verile trecute.
Un aspect adesea neglijat este impactul asupra infrastructurii. Sistemele de sănătate sunt suprasolicitate, iar rețelele electrice se confruntă cu pene din cauza cererii crescute de aer condiționat. În Franța, casele funerare nu mai fac față numărului de decese, ceea ce indică o criză logistică. De asemenea, școlile și locurile de muncă nu sunt adaptate pentru temperaturi extreme, ceea ce duce la scăderea productivității și la riscuri pentru sănătatea angajaților.
Cercetătorii sunt clari: fără schimbările climatice provocate de om, acest val de căldură ar fi fost practic imposibil. Temperaturile nocturne, care nu scad sub 30°C în unele zone, sunt de 100 de ori mai probabile acum decât acum 20 de ani. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală, iar acest lucru are consecințe directe asupra vieții oamenilor. OMS avertizează că „stresul termic” este un ucigaș tăcut, deoarece multe decese nu sunt atribuite direct căldurii, ci agravării bolilor preexistente.
În România, deși nu sunt menționate cifre exacte în articol, temperaturi de peste 35°C sunt prognozate în sudul țării, iar autoritățile ar trebui să fie în alertă. Populația vârstnică, mai ales în zonele rurale, este extrem de vulnerabilă. De asemenea, riscul de incendii de vegetație este ridicat în Dobrogea, Oltenia și Muntenia, unde seceta persistă.
De ce este important:
Acest val de căldură nu este doar o știre de sezon, ci un avertisment sever că schimbările climatice accelerează și au efecte letale imediate. Decesele în exces, presiunea asupra sistemelor de sănătate, incendiile și infrastructura deteriorată sunt costuri pe care le plătim acum, nu în viitor. Pentru România, care se confruntă și ea cu temperaturi extreme, este crucial să învățăm din experiența altor țări: investiții în infrastructură rezilientă, planuri de urgență pentru populația vulnerabilă și măsuri de adaptare la climă nu mai sunt opționale, ci obligatorii. Fiecare val de căldură ne arată că „ucigașul tăcut” lovește din ce în ce mai des și mai puternic.
