În Slovacia, termometrele au arătat luni 41 de grade Celsius în localitatea Turna nad Bodvou, situată în sud-vestul orașului Košice, al doilea ca mărime din țară. Aceasta este cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Slovacia, depășind recordul anterior de 40,3 grade Celsius stabilit în 2007. Meteorologii slovaci au avertizat că valul de căldură este „absolut fără precedent” atât ca intensitate, cât și ca durată. Cehia nu a fost mai prejos: duminică seara, în localitatea Doksany din nord-vestul țării, s-au atins 41,9 grade Celsius, cu 1,5 grade mai mult decât precedentul record de 40,4 grade Celsius din 2021. Institutul Ceh de Hidrometeorologie a subliniat că „depășirea recordului cu 1,5 grade Celsius este absolut fără precedent” și a adăugat că „lungimea valului de căldură este, de asemenea, excepțională”.
Ungaria se află, de asemenea, sub incidența caniculei extreme. Luni, temperaturile au ajuns la 41,8 grade Celsius în centrul țării, foarte aproape de recordul național de 41,9 grade Celsius din iulie 2007. Premierul ungar Peter Magyar a avertizat că „cele mai grele două zile ale valului de căldură sunt încă în fața noastră”. Autoritățile au recomandat angajaților din sectorul public să lucreze de acasă, iar ceilalți angajatori sunt încurajați să facă același lucru. În Italia, 22 de orașe au fost plasate sub avertizare roșie de caniculă, iar mai multe regiuni din Croația se confruntă cu temperaturi extreme. Balcanii sunt, de asemenea, sub un val de căldură intens, iar incendii de vegetație au fost raportate în Croația, Albania și Bosnia și Herțegovina.
Ucraina, deja afectată de război și de problemele energetice, a fost nevoită să impună pene de curent de urgență pentru a face față consumului crescut de electricitate generat de aerul condiționat și ventilatoare. Temperaturile în Ucraina sunt prognozate să ajungă între 35 și 38 de grade Celsius, iar rețeaua electrică, deja fragilizată de atacurile rusești, nu poate face față solicitărilor. Aceasta este o situație critică pentru o țară care se luptă deja cu provocări imense.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat că, de la 21 iunie, au fost înregistrate peste 1.300 de decese în exces în Europa, direct legate de valul de căldură. Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că „Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid de pe Pământ, încălzindu-se de două ori mai repede decât media globală”. El a numit stresul termic „ucigașul tăcut” și a subliniat că „locuințele, locurile de muncă și școlile din Europa nu au fost construite pentru aceste temperaturi”.
Grupul de oameni de știință World Weather Attribution a declarat că acest val de căldură este „deosebit de remarcabil, având în vedere că iunie nu este, din punct de vedere istoric, cea mai călduroasă lună în Europa de Vest”. Ei au adăugat că „această vară arată că, la 1,4 grade Celsius de încălzire globală, căldura extremă atinge deja limitele capacității societăților noastre de a face față”.
Deși temperaturile încep să scadă în Europa de Vest, meteorologii avertizează că mai multe valuri de căldură sunt probabile pe tot parcursul verii. Un nou val de căldură este așteptat începând cu 5 iulie în Franța, Spania, Germania, Italia, Elveția și părți ale Regatului Unit, potrivit meteorologului forțelor aeriene italiene, Daniele Mocio.
Acest val de căldură nu este doar o problemă de confort sau de sănătate publică; el are implicații profunde asupra economiei, agriculturii, infrastructurii și securității energetice. Culturile agricole sunt afectate de secetă și arșiță, iar producția de energie electrică este pusă sub presiune, mai ales în țările care se bazează pe energia nucleară sau pe hidrocentrale, care au nevoie de apă pentru răcire sau pentru producerea de electricitate. În plus, valurile de căldură agravează poluarea aerului și pot duce la creșterea numărului de incendii de vegetație, așa cum se întâmplă deja în Balcani.
Pentru populație, canicula înseamnă riscuri majore de deshidratare, insolație, accidente cardiovasculare și respiratorii. Persoanele în vârstă, copiii și cei cu afecțiuni cronice sunt cei mai vulnerabili. Autoritățile din țările afectate au deschis centre de răcire, au distribuit apă și au sfătuit oamenii să evite ieșirile în orele de vârf. Cu toate acestea, măsurile sunt adesea insuficiente, mai ales în comunitățile sărace sau în zonele rurale.
De ce este important:
Acest val de căldură extremă din Europa de Est nu este doar un fenomen meteorologic izolat, ci un semnal de alarmă puternic cu privire la schimbările climatice accelerate. Recordurile succesive de temperatură, depășite cu marje semnificative, arată că încălzirea globală nu mai este o amenințare abstractă, ci o realitate care afectează direct viața a sute de milioane de oameni. Faptul că Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală subliniază urgența acțiunilor climatice. În plus, impactul asupra sănătății publice, a infrastructurii energetice și a economiei demonstrează că societățile noastre nu sunt pregătite pentru astfel de evenimente extreme. Fiecare val de căldură ne amintește că trebuie să investim în adaptare, în sisteme de avertizare timpurie, în infrastructură rezilientă și în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Ignorarea acestor semnale ne va costa scump, atât în termeni de vieți omenești, cât și de bunăstare economică.
