Araghchi a fost săptămâna trecută la Islamabad, dar a plecat sâmbătă, determinându-l pe președintele american Donald Trump să anuleze călătoria planificată a echipei de negociere americane în capitala pakistaneză. De acolo, diplomatul iranian s-a îndreptat spre Oman – situat chiar peste Strâmtoarea Hormuz, față în față cu Iranul – unde s-a întâlnit cu sultanul Haitham bin Tariq Al Said și cu omologul său omanez. „Am avut discuții importante privind chestiuni bilaterale și evoluțiile regionale. Fiind singurele state riverane Strâmtorii Hormuz, ne-am concentrat pe modalități de a asigura un tranzit sigur, în beneficiul tuturor vecinilor dragi și al lumii”, a scris Araghchi pe X. „Vecinii noștri sunt prioritatea noastră.”
La rândul său, ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr bin Hamad Al Busaidi, a declarat că a avut „o discuție rodnică despre Strâmtoarea Hormuz… Ca două state de coastă, simțim responsabilitatea noastră comună față de comunitatea internațională și nevoia umanitară urgentă de a elibera marinarii care au fost reținuți de mult timp.” El a adăugat că „acest lucru necesită eforturi diplomatice intense și soluții practice pentru a asigura libertatea permanentă de navigație.”
Din Oman, Araghchi s-a întors duminică în Pakistan, iar luni a ajuns în Rusia, unul dintre principalii aliați ai Iranului. La Sankt Petersburg, este așteptat să se întâlnească cu președintele Vladimir Putin și să „discute evoluțiile legate de război și să coordoneze pozițiile”, potrivit agenției de știri Tasnim, apropiată statului iranian.
În timp ce se afla în Pakistan, presa iraniană a relatat că Araghchi a înmânat mediatorilor pakistanezi o listă de „linii roșii” pentru negocieri, inclusiv în ceea ce privește programul nuclear și Strâmtoarea Hormuz. Trump a repetat în repetate rânduri că eliminarea completă a programului atomic iranian este principala cerință a SUA. În weekend, Trump a declarat: „Avem toate cărțile. Dacă vor să vorbească, pot veni la noi sau ne pot suna.”
Președintele parlamentului iranian și negociatorul-șef, Mohammad Baqer Qalibaf, a răspuns pe rețelele de socializare, provocând declarațiile lui Trump. „Se laudă cu cărțile. Să vedem”, a scris Qalibaf pe X, prezentând apoi o ecuație complicată a cererii și ofertei, menită să ilustreze provocările economice cu care se confruntă SUA.
Cu toate acestea, Iranul resimte din plin consecințele blocadei navale americane asupra porturilor sale. Trump a declarat duminică pentru Fox News că Iranul mai are doar trei zile de capacitate de stocare înainte ca conductele sale de petrol să explodeze din cauza presiunii, deoarece nu mai are nave pe care să depoziteze țițeiul. Întrebată despre acest termen, Amena Bakr, șefa departamentului de energie din Orientul Mijlociu la firma de cercetare Kpler, a declarat pentru NPR că, deși Iranul rămâne fără spațiu de stocare, termenul real este mai degrabă de 20 de zile, la nivelurile actuale de producție. Bakr a mai spus că Iranul are un terminal sudic, în afara Strâmtorii Hormuz, care ar putea fi folosit pentru redirecționarea petrolului, cu condiția să poată trimite navele acolo și să ocolească blocada americană.
Această ofensivă diplomatică iraniană are loc pe fondul unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu. De la sudul Libanului, unde s-au născut, până la Beirut, unde au fost strămutate, două bunici reflectează asupra invaziilor israeliene. În același timp, un muzician de stradă iranian, Sadaf, cântă pe străzile Teheranului, într-o imagine care contrastează cu tensiunile politice.
Lipsa unui semn de întâlnire directă între Washington și Teheran rămâne îngrijorătoare. În timp ce Iranul încearcă să-și consolideze alianțele și să obțină sprijin din partea Rusiei, Omanului și Pakistanului, SUA continuă să exercite presiuni maxime. Trump insistă că „avem toate cărțile”, dar realitatea geopolitică este mult mai complexă. Iranul nu este izolat: are aliați regionali și globali, iar Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct strategic vital pentru economia globală.
De ce este important:
Acest val de diplomație iraniană demonstrează că Teheranul nu intenționează să cedeze presiunilor americane, ci caută să-și diversifice parteneriatele și să creeze un front comun împotriva blocadei și sancțiunilor. În același timp, declarațiile lui Trump și răspunsul Iranului arată că negocierile directe sunt departe de a fi iminente. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o parte semnificativă a petrolului mondial, rămâne un punct fierbinte, iar orice escaladare ar putea avea consecințe grave asupra piețelor energetice și a stabilității regionale. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare din Orientul Mijlociu.
