Un studiu recent, care a analizat 4,5 milioane de cazuri civile federale între 2005 și 2026, arată că proporția proceselor intentate de persoane fără avocat a crescut de la 11% în 2022 la 16,8% în 2025. În aceeași perioadă, numărul documentelor depuse s-a dublat față de nivelurile anterioare anului 2023. Cercetătorii Anand Shah (MIT) și Joshua Levy (University of Southern California) au testat 1.600 de documente aleatorii cu un detector de text AI, constatând că proporția celor care conțin scrieri generate de inteligență artificială a sărit de la 1% în 2023 la 18% în 2026.
Deși AI pare să democratizeze accesul la justiție, nu îmbunătățește neapărat șansele de câștig. Studiul arată că persoanele fără avocat pierd mult mai des procesele, indiferent dacă folosesc sau nu AI. „A intenta un proces este o sarcină complexă, nu doar o chestiune de redactare a textului”, explică Levy.
Cu toate acestea, judecătoarea Braswell consideră că AI poate fi un ajutor valoros. Documentele scrise de persoane fără pregătire juridică sunt adesea greu de descifrat – uneori sunt mâzgălite de mână sau pline de incoerențe. „Cu AI, pot înțelege mai bine argumentele și pot ajuta mai eficient”, spune ea. Totuși, avertizează că trebuie să fie atentă la halucinațiile și erorile pe care le conțin.
Comunitățile online au început să ofere ghiduri pentru a da în judecată folosind AI. Un exemplu viral pe Reddit, din decembrie 2024, îndruma solicitanții de viză să dea în judecată Serviciul de Imigrări al SUA pentru întârzieri: să redacteze un writ de mandamus cu Microsoft Copilot, să plătească un avocat 150 de dolari pentru a-l corecta și să depună în Districtul Vermont. Cazurile depuse de persoane fără avocat în Vermont au crescut de la aproximativ 45 pe an înainte de 2022 la peste 1.100 în 2024.
O altă problemă spinoasă este confidențialitatea conversațiilor cu chatbot-urile. Judecătorul William Garfinkel, din Connecticut, se întreabă dacă aceste discuții ar trebui protejate, la fel ca cele cu avocații. Instanțele sunt împărțite: în februarie, un tribunal federal din Michigan a decis că discuțiile cu ChatGPT pentru pregătirea unui caz sunt „work product” (material protejat), în timp ce un tribunal din New York a stabilit că documentele generate cu Claude nu beneficiază de confidențialitate, deoarece Claude nu este avocat.
Judecătoarea Allison Goddard, din California, a observat că oamenii primesc adesea sfaturi greșite de la ChatGPT în evaluarea daunelor. Într-un caz, un reclamant care a căzut într-un magazin a cerut 700.000 de dolari, o sumă mult prea mare. „De unde ai ideea că primești 700.000? Ai fost pe ChatGPT?” l-a întrebat ea. „Păi...” a murmurat acesta. Goddard a explicat legea și a sugerat o sumă mai mică. „E ca și cum Dr. Google ar fi mers la facultatea de drept”, glumește ea.
În martie, compania Nippon Life Insurance a dat în judecată OpenAI, acuzând că ChatGPT a practicat dreptul fără licență și a ajutat o femeie să redeschidă un proces deja soluționat. OpenAI a cerut respingerea cazului, argumentând că „ChatGPT nu este o persoană și nu are cunoștințe juridice”. Cazul este încă pe rol.
Statele americane încep să legifereze. New York a introdus un proiect de lege care interzice chatbot-urilor să se dea drept avocați, chiar dacă avertizează utilizatorii. La nivel federal, au fost propuse mai multe legi pentru a interzice AI să se prezinte drept avocați, medici sau alți profesioniști licențiați, dar acestea nu au progresat.
Pentru mulți, riscurile merită asumate. Judecătoarea Braswell observă că, deși oamenii sunt mai încrezători când vorbesc cu ea după ce au exersat cu un chatbot, sistemul rămâne dificil de navigat. „Cu AI, devine puțin mai puțin complex”, concluzionează ea.
De ce este important:
Acest fenomen ridică întrebări fundamentale despre rolul inteligenței artificiale în justiție: poate un chatbot să înlocuiască un avocat? Cine este responsabil când dă sfaturi greșite? Cum protejăm confidențialitatea utilizatorilor? Răspunsurile vor modela viitorul accesului la justiție și al reglementării AI în domenii sensibile.
