Cite Soleil, unul dintre cele mai sărace și mai dens populate cartiere din Port-au-Prince, a devenit un câmp de luptă între bande care încearcă să-și extindă controlul asupra teritoriului. De la asasinarea președintelui Jovenel Moise, în iulie 2021, grupurile armate și-au consolidat puterea, iar poliția estimează că acum controlează aproximativ 70% din capitală. Activitățile lor s-au extins dincolo de jafuri și răpiri, incluzând violență sexuală și atacuri asupra unor zone rurale care până acum erau considerate sigure.
Impactul asupra sistemului medical este devastator. Organizația Medici fără Frontiere (Médecins Sans Frontières) a anunțat luni că a evacuat spitalul din Cite Soleil după ciocniri intense duminică. Un alt centru medical, Centre Hospitalier de Fontaine, a suspendat operațiunile marți și a evacuat toți pacienții, inclusiv 11 nou-născuți. „Nu putem trata oamenii când gloanțele zboară deasupra capetelor noastre”, a declarat un medic local, sub protecția anonimatului. Spitalele din capitală sunt deja copleșite de numărul mare de răniți, iar lipsa de personal și resurse face ca situația să fie critică.
Protestele din Cite Soleil reflectă disperarea unei populații abandonate de stat. „Am văzut oameni uciși în fața casei mele. Nimeni nu face nimic. Poliția nu vine, armata nu există. Suntem singuri”, a spus un locuitor care a participat la marș. Guvernul interimar, condus de prim-ministrul Garry Conille, nu a reușit să restabilească ordinea, iar alegerile prezidențiale au fost amânate de mai multe ori. Haiti nu mai are un președinte de la moartea lui Moise, iar vidul de putere a fost exploatat de bande.
În acest context, o misiune internațională de securitate, autorizată de Națiunile Unite, a început să se desfășoare. Primele trupe străine, din Ciad, au sosit în aprilie, dar contingentul complet de 5.550 de militari nu este încă pe teren. Consiliul de Securitate al ONU a aprobat planul în septembrie anul trecut, dar implementarea este lentă, iar eficiența misiunii este pusă la îndoială de experți. „Nu este clar cum vor acționa acești soldați într-un oraș atât de fragmentat. Bande cunosc fiecare alee, fiecare canalizare. O misiune clasică de menținere a păcii nu va rezolva problema de fond”, avertizează un analist în domeniul securității.
Violența bandelor a strămutat deja un număr uriaș de haitieni. Un raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) din acest an estimează că peste 1,4 milioane de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele, iar aproximativ 200.000 trăiesc acum în tabere supraaglomerate și subfinanțate în capitală. Condițiile din aceste tabere sunt inumane: lipsă de apă potabilă, hrană insuficientă, risc constant de boli și violență sexuală. Femeile și copiii sunt cei mai vulnerabili.
Criza din Haiti nu este doar una de securitate, ci și una economică și socială profundă. Țara este cea mai săracă din emisfera vestică, iar inflația galopantă și șomajul au împins mulți tineri în brațele bandelor. „Pentru un tânăr fără perspective, o armă și apartenența la o bandă înseamnă putere și bani. Este un cerc vicios care nu se va rupe doar cu trupe străine”, explică un sociolog haitian.
Misiunea internațională, deși binevenită, se confruntă cu provocări logistice și politice. Statele Unite, care au sprijinit inițiativa, au promis fonduri, dar nu au trimis trupe. Kenya, care inițial s-a oferit să conducă misiunea, s-a retras din cauza unor probleme interne. Ciadul a trimis un număr nedezvăluit de soldați, dar nu este clar dacă aceștia au echipamentul și pregătirea necesare pentru a face față bandelor bine înarmate.
În timp ce comunitatea internațională dezbate soluții, oamenii din Cite Soleil continuă să moară și să fugă. Spitalele sunt închise, școlile nu funcționează, iar economia locală s-a prăbușit. „Nu mai avem nimic de pierdut. Dacă nu vine ajutorul, vom muri cu toții”, spune o femeie care și-a pierdut casa în atacuri. Haiti este prins între violența bandelor și indiferența lumii, iar fiecare zi fără o soluție reală adâncește tragedia.
De ce este important:
Situația din Haiti nu este doar o criză locală, ci un semnal de alarmă pentru întreaga comunitate internațională. Colapsul statului, violența extremă și strămutarea în masă a populației arată cum vidul de putere poate fi exploatat de grupări criminale, generând suferință umană la scară largă. Fără o intervenție coordonată și sustenabilă, Haiti riscă să devină un stat eșuat, iar efectele – migrația forțată, instabilitatea regională și încălcarea gravă a drepturilor omului – se vor resimți dincolo de granițele sale. Este esențial ca misiunea ONU să fie accelerată și completată cu măsuri de dezvoltare economică și socială, altfel violența va continua să facă victime.
