Originea și ideologia „active clubs”
Termenul „active club” a fost popularizat de extremistul de dreapta Robert Rundo, un american care a fondat mișcarea „Active Club” în Statele Unite în jurul anului 2018. Rundo, fost membru al unor grupuri neonaziste, a promovat o rețea descentralizată de celule locale care combină antrenamentele fizice – precum arte marțiale, box sau pregătire militară – cu o ideologie fascistă, rasistă și antisemită. Scopul declarat este de a crea o „comunitate de luptători” gata să apere „civilizația albă” împotriva imigranților, minorităților și a ceea ce ei numesc „globalismul evreiesc”.
În Marea Britanie, aceste cluburi au început să apară în 2020, în special în orașe cu o istorie tensionată din punct de vedere etnic, precum Belfast. Acolo, contextul sectar dintre comunitățile unioniste (protestante, pro-britanice) și naționaliste (catolice, pro-irlandeze) a oferit un teren fertil pentru recrutare. „Active clubs” nu se asociază deschis cu partide politice tradiționale, ci preferă o abordare de tip „gherilă culturală”, infiltrându-se în scenele sportive locale, sălile de fitness și chiar în cluburile de fotbal amator.
Violența din Belfast: un semnal de alarmă
La începutul lunii august 2024, Belfast a fost scena unor ciocniri violente între grupuri de extremiști de dreapta și contramanifestanți. Incidentele au fost declanșate de zvonuri false răspândite pe rețelele sociale, conform cărora un imigrant ar fi agresat o femeie locală. Deși autoritățile au dezmințit rapid informația, sute de tineri mascați, purtând steaguri și simboluri ale „active clubs”, au ieșit pe străzi, atacând locuințe și afaceri deținute de imigranți, precum și forțele de ordine. Poliția din Irlanda de Nord a raportat zeci de răniți și pagube materiale semnificative.
Ceea ce a atras atenția analiștilor a fost coordonarea și disciplina manifestanților. Spre deosebire de revoltele spontane din trecut, acești tineri păreau bine organizați, comunicând prin aplicații criptate și folosind tactici de tip „flash mob” pentru a evita interceptarea. Liderii „active clubs” au postat ulterior pe Telegram mesaje de laudă, numind violența „o victorie pentru poporul alb” și promițând acțiuni viitoare.
Conexiunile internaționale
Interesul manifestat de extremiștii americani nu este întâmplător. Robert Rundo, deși arestat în 2022 pentru incitare la ură și violență, continuă să inspire rețeaua globală. În SUA, grupuri similare au fost implicate în atacuri asupra comunităților de culoare și a sinagogilor. De asemenea, „active clubs” din Canada, Australia și Europa de Est mențin legături strânse, schimbând tactici și materiale de propagandă. Belfastul a devenit un simbol al rezistenței pentru această mișcare, iar violența de acolo este văzută ca un model de urmat.
Cum recrutează și de ce atrag tinerii
Un aspect cheie al „active clubs” este accentul pe masculinitatea toxică și pe apartenența la un grup exclusivist. Tinerii, adesea din medii defavorizate sau cu un sentiment de alienare, sunt atrași de promisiunea de putere, camaraderie și scop. Antrenamentele fizice dure creează o legătură tribală, iar retorica anti-sistem și anti-imigranți oferă țapi ispășitori pentru frustrările lor. În plus, cluburile evită simbolurile naziste explicite (deși le folosesc în privat), preferând o estetică mai „curată” – tricouri negre, logo-uri cu pumni sau cruci celtice – pentru a părea mai acceptabile social.
Reacția autorităților și a societății civile
Guvernul britanic a condamnat violența, iar poliția a efectuat arestări, dar mulți critici consideră că măsurile sunt insuficiente. „Active clubs” nu sunt interzise în mod explicit, deoarece se prezintă ca simple cluburi sportive. Organizațiile anti-rasism, precum Hope Not Hate, cer o legislație mai dură împotriva grupurilor paramilitare de extremă dreaptă. În Belfast, comunitățile locale au organizat contra-proteste pașnice, iar liderii religioși au făcut apel la calm.
Perspective și pericole viitoare
Specialiștii în securitate avertizează că „active clubs” reprezintă o amenințare pe termen lung, deoarece se adaptează rapid și exploatează tensiunile sociale. Pandemia de COVID-19, criza costului vieții și dezinformarea online au amplificat nemulțumirile, iar aceste grupuri știu să le transforme în combustibil pentru ură. În plus, natura descentralizată face dificilă destructurarea lor. Fiecare club local poate acționa independent, iar liderii internaționali rămân în umbră.
Pentru România, acest fenomen este relevant, deoarece și în țara noastră există grupuri similare, deși mai puțin organizate. Extremismul de dreapta crește în întreaga Europă, iar modelele precum „active clubs” pot fi exportate cu ușurință. Este esențial ca societatea civilă, mass-media și autoritățile să rămână vigilente și să contracareze propagarea acestor ideologii prin educație, dialog și măsuri legale ferme.
De ce este important:
Violența din Belfast și ascensiunea „active clubs” nu sunt doar povești locale, ci simptome ale unei crize globale a democrației și a toleranței. Înțelegerea acestor grupuri ne ajută să recunoaștem semnele alarmante ale radicalizării și să acționăm înainte ca ura să se transforme în violență generalizată. Fie că vorbim de Irlanda de Nord, Statele Unite sau România, lupta împotriva extremismului de dreapta este o responsabilitate comună.
