Atacul a venit pe fondul unei crize politice majore care zguduie Somalia de câteva săptămâni. Președintele Mohamud, al cărui mandat constituțional s-a încheiat oficial pe 15 mai, a anunțat că îl prelungește cu un an, invocând un amendament constituțional aprobat de parlament în martie. Acest amendament, care ar fi trebuit să stabilească cadrul pentru alegeri democratice, a fost respins cu vehemență de opoziție și de liderii regionali, care îl consideră o încercare de a centraliza puterea și de a submina procesul electoral. Demonstratiile de joi erau menite să fie un răspuns direct la această decizie, iar Khaire, fost premier între 2017 și 2020, s-a mutat din zona verde puternic fortificată din jurul aeroportului în reședința sa din oraș, pentru a lua parte la ele.
Corespondenții AFP prezenți la fața locului au filmat imagini cu rezidenți panicați, iar martorii au relatat că schimburile de focuri au durat aproximativ 15 minute. „S-au folosit chiar și grenade propulsate de rachetă (RPG-uri), iar sunetul exploziilor se auzea în toate cartierele din jur”, a declarat Saleban Mahad, un locuitor. Deși autoritățile nu au confirmat oficial numărul victimelor, se pare că forțele de opoziție au ripostat, intrând în conflict cu poliția somaleză. Aceasta este doar cea mai recentă escaladare dintr-o serie de tensiuni care amenință să arunce țara într-un nou război civil.
Contextul politic al acestor violențe este complex. Somalia se luptă de zeci de ani cu instabilitatea generată de rivalitățile dintre clanuri și de prezența grupării armate al-Shabaab, afiliată al-Qaida. Președintele Mohamud, care a preluat puterea în mai 2022, promitea atunci să organizeze primele alegeri democratice din țară de la căderea dictaturii lui Siad Barre în 1991, înlocuind sistemul tradițional bazat pe bătrânii clanurilor. Însă, în realitate, progresele au fost limitate la câteva zone izolate, iar opoziția consideră că prelungirea mandatului este doar o manevră pentru a-și consolida puterea. Fostul președinte Sharif Sheikh Ahmed, de asemenea un critic vocal al lui Mohamud, s-a mutat și el în centrul Mogadishu-ului pentru a participa la proteste. El l-a acuzat pe președinte că „caută să provoace vărsare de sânge, deși nu are un mandat oficial legitim – timpul său a expirat”. Pe platforma X, el a adăugat că „acest atac nu va opri demonstrațiile locuitorilor capitalei, care protestează împotriva nedreptății, strămutării și abuzului de putere al guvernului”.
Atacul asupra fostului premier este doar un semn al polarizării extreme din societatea somaleză. Nu este prima dată când un lider al opoziției este vizat. În 2021, fostul președinte Mohamed Abdullahi Farmaajo a rămas la putere mai bine de un an după expirarea mandatului său în 2021, declanșând violențe și condamnări internaționale. Acum, istoria pare să se repete. Puterile străine, în special Statele Unite și Regatul Unit, au încercat să medieze discuții între guvern și opoziție, dar eforturile lor au fost până acum zadarnice. În acest climat de neîncredere, orice scânteie poate declanșa o reacție în lanț.
Pentru locuitorii Mogadishu-ului, aceste evenimente sunt o reamintire sumbră a fragilității păcii. Deși orașul s-a redresat parțial după decenii de război, violențele politice și atacurile al-Shabaab rămân o amenințare constantă. Mărturiile martorilor, cum ar fi cea a lui Saleban Mahad, arată că oamenii sunt prinși între două fronturi: forțele guvernamentale și milițiile opoziției. „Am adunat familiile și ne-am ascuns în case, sperând să nu fim loviți de un glonț rătăcit”, a spus un alt rezident care a cerut să rămână anonim. În timp ce protestele au fost anunțate pentru joi, există temeri că acestea ar putea degenera în confruntări sângeroase, mai ales după atacul de miercuri.
Pe lângă criza politică, Somalia se confruntă și cu o criză umanitară gravă, cauzată de secetă, inundații și insecuritate alimentară. Al-Shabaab controlează încă vaste teritorii rurale, iar gruparea piratilor, care părea să fi fost înfrântă, a reapărut recent, profitând de distragerea atenției forțelor navale internaționale din cauza războiului din Israel în Iran. În acest context, instabilitatea politică nu face decât să agraveze situația, împiedicând livrarea ajutoarelor și relansarea economică.
Ce urmează acum? Fostul premier Khaire a promis că va continua să organizeze proteste pașnice, dar atacul armat ar putea radicaliza opoziția. Președintele Mohamud, la rândul său, insistă că acțiunile sale sunt legale și că încearcă să aducă democrația în Somalia. Cu toate acestea, comunitatea internațională privește cu îngrijorare, temându-se că țara ar putea aluneca din nou în haos. Rămâne de văzut dacă demonstrațiile de joi vor fi pașnice sau dacă vor marca începutul unui nou ciclu de violență.
În final, acest incident subliniază o realitate tristă: în Somalia, tranziția democratică este un vis îndepărtat, iar lupta pentru putere continuă să fie rezolvată cu armele, nu cu voturile. Oamenii obișnuiți, care speră la o viață mai bună, sunt cei care plătesc prețul cel mai mare.
