Vizita emisarului lui Trump în Kashmir stârnește un conflict diplomatic între SUA și Pakistan

O vizită aparent banală a unui diplomat american în Kashmir a reușit să transforme o relație deja complicată într-un adevărat câmp de bătălie diplomatic. Pakistanul a convocat de urgență însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la Islamabad, iar la mijloc se află o singură frază rostită de ambasadorul american în India, Sergio Gor, care a descris Kashmirul administrat de India drept „o parte importantă a Indiei”. Reacția Islamabadului a fost imediată și dură, dar întrebarea care rămâne este dacă această declarație reprezintă o schimbare reală de politică sau doar un pas greșit diplomatic.## O vizită care a stârnit furtunăSergio Gor, un fost consilier al lui Donald Trump, în vârstă de 38 de ani, confirmat ca ambasador al SUA în India în ianuarie, a petrecut două zile în Srinagar și Ladakh. După întâlnirea cu ministrul-șef al Jammu și Kashmir, Omar Abdullah, Gor a declarat reporterilor că este încântat să viziteze pentru prima dată „o parte importantă a Indii”. Mai mult, el a sugerat că Washingtonul reanalizează recomandarea de călătorie „Do Not Travel” pentru regiune, invocând îmbunătățirea securității sub administrația Abdullah.Aceste cuvinte au fost suficiente pentru a declanșa o criză diplomatică. Ministerul de Externe pakistanez a convocat-o miercuri seara pe Natalie Baker, însărcinatul cu afaceri al SUA la Islamabad, și a transmis o „demarcă puternică”, respingând caracterizarea Kashmirului administrativ indian ca „parte a Indii”. Islamabadul a reafirmat că teritoriul este o zonă disputată, aflată în așteptarea unei soluții finale conform rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU.## O dispută veche de deceniiKashmirul este o regiune himalayană revendicată atât de India, cât și de Pakistan, de la sfârșitul dominației britanice în august 1947. Ambele țări administrează o parte a teritoriului, dar fiecare pretinde întregul, iar de-a lungul timpului au purtat mai multe războaie pentru el. O rezoluție a Consiliului de Securitate din 1949 prevedea ca statutul final al teritoriului să fie decis printr-un plebiscit, care nu a avut loc niciodată.Poziția oficială a SUA a fost constantă: Kashmirul este un teritoriu disputat, iar statutul său ar trebui stabilit prin dialog între India și Pakistan, ținând cont de dorințele populației locale. De-a lungul anilor, oficialii americani au repetat că „politica noastră nu s-a schimbat”, inclusiv în 2019, când India a abolit autonomia regiunii. Formal, Washingtonul a evitat să recunoască suveranitatea vreunei părți asupra teritoriului.## Reacția Pakistanului: mai mult decât o simplă notă de protestIslamabadul nu a tratat această declarație ca pe un simplu incident. Reacția a fost una calculată, cu un mesaj clar: relația strategică cu Washingtonul nu înseamnă acceptarea unei poziții diferite față de cea a Pakistanului pe tema Kashmirului. Jauhar Saleem, fost secretar de externe al Pakistanului și președinte al Institutului de Studii Regionale din Islamabad, a explicat pentru Al Jazeera că această remarcă nu trebuie interpretată ca o schimbare a politicii americane. „Politica SUA pe o problemă atât de importantă ca Jammu și Kashmir nu poate fi citită dintr-o formulare spontană în timpul unei vizite a unui ambasador american acreditat în India”, a spus Saleem.El a adăugat că orice schimbare de politică ar fi reflectată în declarațiile oficiale de la Washington, în limbajul Departamentului de Stat și, de fapt, ar trebui să vină de la nivelul Casei Albe. „Uneori, ambasadorii cad pradă a ceea ce numim „localitis” – în încercarea de a-și mulțumi gazdele, pot face comentarii complet în afara politicii declarate a țării lor, creând situații neplăcute. Acesta este un exemplu clasic și a provocat o demersă puternică din partea Ministerului de Externe pakistanez”, a explicat Saleem.## „Localitis” sau semnal strategic?Tariq Rashid Khan, fost general și diplomat pakistanez, a descris episodul ca fiind o „stabilire a limitelor specifice problemei”. Protestul Islamabadului, a spus el, semnalează că un parteneriat strategic strâns cu Washingtonul „nu înseamnă acceptarea oricărei poziții pe Kashmir contrară poziției declarate a Pakistanului”. „Kashmirul rămâne o agendă neîncheiată a partiției din 1947, de aceea chiar și o singură frază poate deveni semnificativă strategic”, a adăugat el. Aizaz Chaudhry, fost ambasador pakistanez în SUA, a declarat pentru Al Jazeera că el crede că remarcile lui Gor „ar putea fi comentarii personale”, adăugând că poziția SUA pe teritoriul disputat este bine cunoscută. „Demersul nostru este doar o reamintire că trimisul american la Delhi trebuie să respecte poziția SUA pe această temă. Disputa Kashmirului este o problemă de lungă durată care trebuie rezolvată pentru pacea și stabilitatea mai largă a Asiei de Sud”, a spus Chaudhry.## Un moment delicat pentru relațiile SUAEpisodul vine într-un moment sensibil pentru relațiile Washingtonului cu ambii rivali din Asia de Sud. Pakistanul încearcă să se apropie de administrația Trump mai mult decât în anii trecuți, în timp ce SUA încearcă să echilibreze această relație cu parteneriatul strategic cu India. Trump însuși a provocat o dispută în 2019, când a susținut că premierul indian Narendra Modi i-a cerut personal să medieze în Kashmir – o afirmație pe care guvernul de la Delhi a negat-o rapid. După ce India și Pakistan au convenit asupra unui armistițiu care a pus capăt unui război de patru zile anul trecut, Trump a oferit să ajute la rezolvarea problemei Kashmirului. Pakistanul a salutat oferta și l-a nominalizat pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace. India a respins orice sugestie de mediere americană, spunând că armistițiul a fost obținut prin discuții militare directe.## Ce urmează?Jauhar Saleem a spus că se așteaptă la o clarificare din partea Washingtonului în curând. „Uneori ambasadorii cad pradă ‘localitis’ și, în încercarea de a-și mulțumi gazdele, pot face comentarii complet în afara politicii declarate a țării lor, creând situații neplăcute. Acesta este un exemplu clasic și aștept o clarificare din partea Washingtonului”, a adăugat el. În timp ce Pakistanul a reacționat dur, relația bilaterală este prea largă pentru a fi destabilizată de o singură remarcă. Saleem a subliniat că Pakistanul joacă un rol de mediator între SUA și Iran, există cooperare economică, lupta împotriva terorismului, securitate regională, Afganistan, cooperare în domeniul apărării și, desigur, relația Pakistanului cu administrația Trump însăși. „Jammu și Kashmir nu este doar o dispută teritorială; este o problemă de identitate națională, legitimitate și securitate pentru Pakistan”, a concluzionat Saleem. „Nici Pakistanul, nici India nu-și pot permite ca vocabularul comunității internaționale despre Kashmir să se schimbe chiar și ușor, pentru că ambele părți cred că limbajul de astăzi poate deveni precedentul de mâine.”### De ce este important:Această dispută diplomatică nu este doar despre o frază a unui ambasador. Ea reflectă tensiunile profunde dintre India și Pakistan, dar și complexitatea relațiilor SUA cu ambele țări. Într-o regiune în care Kashmirul rămâne o rană deschisă, orice cuvânt poate avea consecințe strategice. De asemenea, episodul arată că Pakistanul, chiar și în încercarea de a se apropia de administrația Trump, nu este dispus să facă compromisuri pe tema Kashmirului. Iar pentru India, orice sugestie că teritoriul este deschis medierii externe subminează poziția sa de bază. Rămâne de văzut cum va răspunde Washingtonul și dacă această „localitis” va fi corectată oficial, sau dacă va deveni un precedent în relațiile dintre cele trei state.