Japonia revendică drepturi teritoriale asupra celor mai sudice patru insule ale arhipelagului, pe care le numește „Teritoriile de Nord”. Uniunea Sovietică le-a anexat la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar disputa a împiedicat semnarea unui tratat de pace care să pună capăt oficial stării de război dintre cele două țări. De-a lungul deceniilor, eforturile diplomatice de a ajunge la o soluție nu au produs rezultate vizibile, iar Moscova și-a consolidat constant prezența militară în zonă, semn al unei poziții ferme.
Ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, a declarat că țara sa „protestează puternic” față de vizita lui Putin pe insula Iturup, pe care Japonia o numește Etorofu. „Teritoriile de Nord, inclusiv insula Etorofu (Iturup), sunt teritorii inerente ale Japoniei, atât din punct de vedere istoric, cât și din perspectiva dreptului internațional”, a afirmat Motegi. El l-a convocat pe ambasadorul rus Nikolai Nozdrev la minister și a înaintat un protest ferm, cerându-i să transmită mesajul la Moscova. Ambasada Rusiei la Tokyo a respins protestul ca fiind „nefondat”, subliniind că „insulele Kurile de Sud sunt o parte integrantă a Federației Ruse și au devenit parte a acesteia după cel de-al Doilea Război Mondial, pe baze internaționale legitime”.
Vizita lui Putin nu este un eveniment izolat. În 2021, premierul rus Mihail Mișustin a fost și el subiectul unui protest similar când a vizitat Iturup. De data aceasta, însă, contextul este mult mai tensionat, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse de Japonia. Putin a profitat de ocazie pentru a sublinia că statutul actual al insulelor Kurile „este consacrat în documente internaționale ca o realitate apărută în urma celui de-al Doilea Război Mondial”. El a adăugat că Rusia a fost pregătită să caute o soluție pentru a încheia un tratat de pace cu Japonia, amintind de relațiile constructive cu fostul premier japonez Shinzo Abe, care a încercat să apropie cele două țări. Totuși, după ce Japonia a impus sancțiuni Rusiei în 2022 și a inclus Rusia pe lista „amenințărilor primare”, această relație s-a deteriorat.
Premierul japonez Sanae Takaichi a reacționat dur, spunând că vizita lui Putin este „incompatibilă cu poziția Japoniei privind Teritoriile de Nord” și „absolut inacceptabilă”. Ea a avertizat că această vizită a înrăutățit și mai mult sentimentul public japonez față de Rusia și va face mai dificilă restabilirea relațiilor bilaterale pe termen mediu și lung. „Sperăm că partea rusă înțelege pe deplin gravitatea acestei situații”, a declarat Takaichi. Unul dintre motivele pentru care Japonia a încercat să mențină legături cu Rusia este acela de a permite foștilor rezidenți japonezi să se întoarcă pe insule pentru a-și vizita mormintele strămoșilor, un gest umanitar.
Fostul președinte rus și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a răspuns pe rețeaua X declarațiilor lui Takaichi, spunând că „această vorbărie nu va schimba nimic”. El a insistat că Insulele Kurile „au fost, sunt și vor rămâne pământ rusesc”, adăugând că „oricine nu înțelege acest lucru va avea de înfruntat consecințe monstruoase ale iluziei sale”. Medvedev a vizitat el însuși insulele de patru ori în perioada în care a fost președinte sau premier.
Această vizită are loc într-un moment în care Rusia își intensifică prezența militară în Extremul Orient, iar Putin a participat anterior la exerciții navale ale Flotei din Pacific, vorbind de pe un vas de război. El a subliniat că Rusia rămâne pregătită să coopereze cu toți vecinii săi, inclusiv cu Japonia, dar tonul general al discursului său a fost ferm, fără a lăsa loc de interpretare.
Disputa asupra insulelor Kurile rămâne unul dintre cele mai vechi conflicte teritoriale nerezolvate din lume, iar vizita lui Putin nu face decât să adâncească prăpastia dintre Moscova și Tokyo. În timp ce Japonia încearcă să-și consolideze alianțele regionale, Rusia pare hotărâtă să-și apere ceea ce consideră a fi teritoriul său legitim. Această situație are implicații majore pentru securitatea regională, mai ales în contextul în care alte puteri precum China și Statele Unite își dispută influența în Pacific.
De ce este important:
Această vizită subliniază escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Japonia, într-o regiune deja marcată de competiția strategică dintre marile puteri. Ea arată că Rusia nu este dispusă să facă concesii teritoriale, chiar dacă acest lucru înseamnă sacrificarea unui tratat de pace cu Japonia. De asemenea, vizita are loc pe fondul războiului din Ucraina, ceea ce întărește percepția că Moscova încearcă să-și consolideze poziția în Asia, în ciuda izolării internaționale. Pentru Japonia, aceasta este o provocare directă la adresa suveranității sale, iar reacția fermă a autorităților de la Tokyo arată că disputa rămâne un obstacol major în relațiile bilaterale. Într-un context mai larg, această situație evidențiază fragilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli, unde revendicările teritoriale istorice pot genera conflicte prelungite, cu consecințe imprevizibile pentru securitatea globală.
