WindBorne, fondată în 2015 și cu sediul în Redwood City, California, operează în prezent aproximativ 700 de baloane meteorologice autonome care plutesc undeva între cer și marginea spațiului. Fiecare balon este echipat cu senzori care măsoară temperatură, umiditate, presiune, viteza vântului și o mulțime de alți parametri pe care modelele tradiționale de prognoză meteo nu reușesc să-i surprindă cu aceeași granularitate. Datele sunt apoi vândute clienților comerciali și, în paralel, sunt folosite pentru a antrena propriul model de inteligență artificială al companiei, unul dintre primele care se hrănește direct cu observații empirice, nu doar cu ecuații.
Deși compania a mai lucrat cu guvernul american, în special cu National Weather Service, cu US Air Force și cu US Navy, acesta este cel mai mare contract individual semnat vreodată de WindBorne. Valoarea maximă a acordului este de 49 de milioane de dolari, însă mecanismul de plată este unul atipic: Forțele Aeriene plătesc doar atunci când au nevoie de date, în funcție de regiune și de perioada solicitată. Practic, vorbim despre un contract-cadru în care banii se încasează la comandă, nu în avans. Până acum au fost plasate comenzi în valoare de 1,7 milioane de dolari, iar executivii se așteaptă ca sumele să crească semnificativ în perioada următoare.
Andrey Sushko, co-fondator și director tehnic al WindBorne, a explicat pentru presa americană că acordul a fost acordat fără licitație competitivă, ceea ce spune multe despre poziția companiei pe piață. "Aceasta este, în mare parte, o modalitate prin care creșterea continuă a constelației poate fi susținută, împreună cu o serie de lucrări de cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți hardware-ul și performanța baloanelor", a declarat Sushko. Acesta a adăugat că decizia guvernului reflectă o realitate simplă: pentru capacitatea de a colecta date globale în modul în care o face WindBorne, compania era singura care putea satisface cerințele operaționale ale armatei. Cu alte cuvinte, vorbim despre un monopol tehnologic de facto, câștigat prin ani de investiții și inovație discretă.
Finanțarea companiei este la fel de interesantă ca și tehnologia în sine. În luna august, CEO-ul John Dean a anunțat o rundă de finanțare Series B în valoare de 37 de milioane de dolari, bani care urmează să fie folosiți pentru a continua scalarea afacerii. Într-o perioadă în care multe startup-uri tech se luptă să supraviețuiască, WindBorne reușește să atragă capital tocmai pentru că rezolvă o problemă pe care marii jucători din domeniu o ignoră: lipsa observațiilor directe din atmosferă.
Iar rezultatele încep să se vadă. La începutul verii, compania a lansat cea mai recentă versiune a modelului său de prognoză, WeatherMesh 6, care, conform propriilor teste, oferă prognoze mai precise decât modelul tradițional al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), cel care simulează atmosfera folosind legile fizicii clasice. Este o afirmație curajoasă, ținând cont că ECMWF este considerat de decenii standardul de aur în meteorologie. Dar nu este una lipsită de fundament.
De la apariția arhitecturilor Transformer și de când ECMWF a publicat un set masiv de date meteorologice acum câțiva ani, prognoza meteo bazată pe inteligență artificială a devenit una dintre cele mai productive aplicații ale tehnologiilor de deep learning. Înainte, meteorologii se bazau pe supercalculatoare scumpe care rulau ecuații complexe pentru a aproxima comportamentul atmosferei. Acum, modelele de tip end-to-end learning pot ingera decenii de date istorice și pot emite predicții în câteva secunde. Modelele construite de laboratoarele de frontieră și de agențiile guvernamentale devin din ce în ce mai precise, deși specialiștii atrag atenția că ne aflăm încă pe un teren neuniform, unde ambele tipuri de prognoze, tradiționale și bazate pe AI, sunt necesare pentru o înțelegere completă a fenomenelor atmosferice.
În această cursă, Google DeepMind a făcut progrese notabile, mai ales în zona prognozei cicloanelor, instrumente care devin din ce în ce mai importante pentru modul în care guvernul american răspunde sezonului uraganelor. WindBorne nu se lasă însă mai prejos. În luna august, compania a devenit prima organizație din lume care a trimis un sistem de zbor nepropulsat, adică fără motor, să colecteze date direct în ochiul unui taifun. Procedeul este unul care sfidează imaginația: baloanele sunt manevrate prin ajustarea altitudinii, prin eliberarea controlată a aerului sau prin aruncarea de nisip folosit ca lest, pentru a le direcționa acolo unde vântul le poartă.
"Acesta este un pas destul de revoluționar, iar cele două ingrediente esențiale sunt, pe de o parte, modelele bune de vânt și vreme, și știința de a le naviga, iar pe de altă parte, o constelație suficient de mare încât să ai baloane în locurile potrivite", a explicat Sushko. "Este una dintre primele situații în care un model de deep learning a fost folosit pentru decizii operaționale reale." O afirmație care, tradusă în limbajul militar, înseamnă că un algoritm decide unde și când zboară o piesă de hardware strategică, într-un mediu în care o eroare de prognoză poate costa vieți.
De ce este important:
Acest contract nu este doar o victorie financiară pentru WindBorne, ci și un semnal clar că Pentagonul se pregătește pentru o nouă eră a supravegherii atmosferice. Într-un context geopolitic în care schimbările climatice generează fenomene meteo tot mai extreme și mai greu de anticipat, iar tensiunile cu China și Rusia fac ca accesul la date precise despre mediul înconjurător să devină o chestiune de securitate națională, dependența de modelele computerizate clasice ar putea deveni un lux. WindBorne oferă exact ceea ce lipseste: date brute, în timp real, din locuri în care niciun satelit nu poate ajunge cu aceeași acuratețe. Mai mult, faptul că armata americană a ales să plătească pentru date generate de o companie privată, nu pentru un sistem propriu de supraveghere, arată o tendință mai amplă: externalizarea infrastructurii critice către sectorul privat, cu tot cu riscurile și dependențele care decurg de aici. Rămâne de văzut dacă WindBorne va reuși să-și mențină supremața tehnologică în fața unor jucători precum Google DeepMind sau a unor inițiative europene care ar putea vedea în acest model o oportunitate strategică de a-și reduce dependența de datele americane.
