Un purtător de cuvânt militar al guvernului yemenit a confirmat că operațiunile de sâmbătă au vizat „capacitățile și forțele” houthiștilor, desfășurându-se „pe multiple axe și de-a lungul liniei de contact”. Oficialul a justificat acțiunea ca fiind necesară pentru a „proteja civilii neînarmați”, o declarație care vine pe fondul unor acuzații reciproce de atacuri asupra populației civile, un scenariu tragic și prea cunoscut în acest conflict prelungit.
Contextul imediat al acestei contraofensive îl constituie atacurile cu rachete și drone lansate de houthiști asupra provinciilor Hadramout și Marib, joi, care au ucis cel puțin 30 de soldați guvernamentali și au rănit alți 15. Apoi, vineri, un nou atac a lovit cartiere rezidențiale din Marib, omorând doi civili și rănind alți 14, potrivit Ministerului Sănătății din Yemen. Houthiștii au susținut că au vizat o tabără militară de la periferia orașului, în timp ce armata yemenită a respins un atac separat vineri seară, fără a raporta victime.
Marib nu este un oraș oarecare. Este unul dintre cele mai importante bastioane ale guvernului recunoscut internațional, dar și un refugiu pentru peste 2 milioane dintre cei aproape 5 milioane de persoane strămutate intern din Yemen. Orașul găzduiește, de asemenea, resurse semnificative de petrol și gaze, ceea ce îl face un obiectiv strategic vital pentru ambele tabere. Orice escaladare aici are potențialul de a declanșa o criză umanitară și mai profundă, într-o țară în care sistemul de sănătate este deja colapsat, iar foametea este o amenințare constantă.
Jurnalistul Al Jazeera, Yousef Mawry, care relatează din Sanaa, a subliniat că aceasta este prima dată în luni de zile când forțele guvernamentale anunță o contraofensivă de o asemenea amploare. El a interpretat mișcarea ca pe un răspuns direct la schimbarea tacticii houthiștilor, care au trecut de la apărare la atacuri preventive asupra pozițiilor armatei în Marib și Hadramout. Houthiștii, la rândul lor, susțin că acționează pe baza suspiciunii că forțele guvernamentale coordonează cu Arabia Saudită o ofensivă mai largă împotriva teritoriilor controlate de rebeli.
Această dinamică a fost analizată cu îngrijorare de Elisabeth Kendall, specialistă în Orientul Mijlociu și președintă a Colegiului Girton de la Universitatea Cambridge. Ea a declarat pentru Al Jazeera că escaladarea actuală poartă cu sine „posibilitatea iminentă” de a arunca Yemenul din nou într-un conflict la scară largă. „Războiul civil din Yemen nu s-a încheiat niciodată cu adevărat din punct de vedere tehnic”, a subliniat ea, amintind că armistițiul din 2022 a expirat de mult. Kendall a atras atenția asupra mișcărilor recente de trupe și a ciocnirilor ca fiind semne că „toate semnele de avertizare sunt acolo”.
Cu toate acestea, ea a remarcat și o schimbare importantă: forțele guvernamentale sunt acum mai unite decât în anii anteriori, o evoluție care ar putea juca în favoarea guvernului dacă Arabia Saudită intervine decisiv. Această unitate relativă ar putea fi un factor crucial într-un eventual conflict prelungit, dar și o sursă de îngrijorare pentru houthiști, care ar putea simți nevoia să lovească preventiv.
Națiunile Unite au cerut deja dezescaladarea, condamnând atât atacurile cu rachete ale houthiștilor, cât și continuarea loviturilor asupra tancurilor petroliere din Marea Roșie. Aceste atacuri asupra navigației internaționale au atras deja represalii din partea coaliției conduse de Arabia Saudită și au ridicat spectrul unei crize regionale mai ample, care ar putea afecta securitatea energetică globală.
În timp ce comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluțiile, populația civilă din Yemen rămâne prinsă la mijloc, suferind de pe urma unui război care pare să nu se mai termine. Spitalele sunt supraaglomerate, medicamentele lipsesc, iar sute de mii de copii sunt subnutriți. Fiecare nou val de violență nu face decât să adâncească o criză umanitară deja catastrofală, pe care organizațiile internaționale o descriu drept cea mai gravă din lume.
Analiștii atrag atenția că, deși armistițiul din 2022 a adus o scădere semnificativă a intensității luptelor, el nu a fost niciodată transformat într-un acord de pace durabil. Negocierile au eșuat în mod repetat, iar încetarea focului a fost încălcată de ambele părți. Acum, cu aceste noi atacuri, există riscul real ca Yemenul să intre într-o nouă fază a războiului, cu consecințe imprevizibile atât pentru securitatea regională, cât și pentru stabilitatea globală.
În acest context, apelurile la reținere și la reluarea dialogului par să rămână fără ecou. Houthiștii, care controlează capitala Sanaa și o mare parte din nordul țării, par hotărâți să-și consolideze pozițiile, în timp ce guvernul, sprijinit de coaliția saudită, încearcă să-și recapete teritoriile pierdute. Fără o voință politică reală din partea tuturor părților implicate, și fără o presiune internațională mai fermă, Yemenul pare condamnat să rămână un câmp de luptă sângeros, cu prețul plătit de civilii nevinovați.
De ce este important:
Această escaladare a violențelor în Yemen nu este doar un episod izolat, ci un semnal alarmant că fragilul armistițiu din 2022 s-a prăbușit complet. Reluarea luptelor în jurul orașului Marib, un centru strategic și umanitar vital, amenință să declanșeze o nouă criză regională, cu impact direct asupra securității energetice și a fluxurilor de refugiați. În plus, suferința a milioane de civili, deja afectați de cea mai gravă criză umanitară din lume, riscă să se adâncească dramatic. Comunitatea internațională trebuie să reacționeze urgent pentru a preveni un nou război devastator, iar înțelegerea acestor evoluții este crucială pentru oricine urmărește stabilitatea Orientului Mijlociu.
