În ultimele zile, confruntările dintre forțele houthi, aliniate Iranului, și trupele guvernamentale recunoscute internațional s-au extins în regiuni cheie precum Marib, Hadramout, al-Makha (Mocha) și în apropierea orașului Taiz. Forțele guvernamentale, cu sediul în Aden, au anunțat că au respins un atac houthi asupra Taizului, iar miercuri au raportat efectuarea de atacuri cu artilerie și drone împotriva pozițiilor houthi în mai multe guvernorate. Președintele Consiliului de Conducere al Yemenului a declarat că orice acțiune întreprinsă de houthi va primi „un răspuns cuprinzător sau o descurajare” – o formulare care sugerează o escaladare iminentă, nu o detensionare.
Hans Grundberg a cerut părților să dea dovadă de reținere imediată și să lucreze spre o încetare a focului robustă. El a atras atenția că reluarea atacurilor houthi asupra navelor comerciale din Marea Roșie riscă să atragă Yemenul în confruntarea regională mai largă dintre Statele Unite și Iran. Aceasta nu este doar o problemă locală; este o scânteie care poate aprinde un conflict cu implicații globale, având în vedere importanța strategică a strâmtorii Bab el-Mandeb, prin care trece o parte semnificativă a comerțului mondial.
Pe lângă dimensiunea militară, emisarul ONU a subliniat necesitatea unei „dezescaladări economice” pentru economia yemenită, devastată de un deceniu de război civil. El a îndemnat părțile beligerante să colaboreze pentru a asigura continuarea accesului navelor comerciale în porturile yemenite, reluarea exporturilor de petrol și repornirea zborurilor comerciale de pe aeroportul din Sanaa, aflat sub control houthi. „Ambele părți au mai mult de câștigat din cooperare decât din confruntare”, a insistat Grundberg, dar realitatea de pe teren pare să contrazică acest optimism.
Contextul conflictului este bine cunoscut: houthiții au capturat capitala Sanaa în 2014, ceea ce a determinat intervenția militară condusă de Arabia Saudită în anul următor, transformându-se într-un război prelungit care a provocat una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Armistițiul din 2022 a adus o pauză fragilă, dar negocierile pentru un acord durabil au stagnat în 2023, pe măsură ce tensiunile regionale s-au amplificat. Acum, această pauză pare să se destrame, iar consecințele sunt deja vizibile.
Criza umanitară se adâncește pe zi ce trece. Potrivit șefului umanitar al ONU, Tom Fletcher, peste jumătate din populația Yemenului nu are acces sigur la suficientă hrană, iar șase milioane de oameni se confruntă cu niveluri „de urgență” de privare, la limita foametei. Femeile plătesc un preț deosebit de mare: trei dintre ele mor în fiecare zi din cauza complicațiilor legate de sarcină care ar putea fi prevenite. Aceste cifre nu sunt doar statistici; sunt vieți reale, familii destrămate și un viitor furat pentru o întreagă generație.
Guvernul britanic a intervenit joi, dând vina pe houthi pentru criza umanitară și criticând atacurile lor mortale asupra transportului maritim internațional și atacurile directe asupra Arabiei Saudite. Reprezentanta permanentă a Regatului Unit la ONU, Sarah MacIntosh, a declarat că „acțiunile nesăbuite ale houthi au declanșat o escaladare serioasă a violenței în regiune”, îndemnându-i pe houthi să se concentreze pe eforturile de pace și pe alinarea suferinței yemeniților, în loc să încerce să implice Yemenul într-un conflict regional mai larg.
În aceeași zi, houthiții și-au asumat responsabilitatea pentru un atac cu dronă asupra unei rafinării de petrol din provincia Jazan din Arabia Saudită. O sursă militară houthi a declarat pentru Reuters că atacul a fost un răspuns la ceea ce grupul a descris drept încălcări saudite ale spațiului aerian și suveranității Yemenului în provinciile Saada și Hajjah. Acest atac este cel mai recent dintr-o serie de schimburi de drone, rachete și atacuri aeriene între cele două părți, de când houthiții au declarat o blocadă asupra transportului saudit în Marea Roșie pe 20 iulie.
Este evident că Yemenul se află la o răscruce de drumuri. Fie părțile aleg calea dialogului și a compromisului, fie se aruncă într-un abis care va amplifica și mai mult suferința unei populații deja epuizate. Avertismentul emisarului ONU nu este doar o formalitate diplomatică; este un strigăt de ajutor pentru o țară care a cunoscut prea multă violență și prea puțină speranță. Comunitatea internațională are responsabilitatea de a acționa ferm și rapid, înainte ca focurile de armă să transforme din nou Yemenul într-un câmp de luptă deschis, cu consecințe imprevizibile pentru întreaga regiune.
De ce este important:
Această escaladare a violenței în Yemen nu este doar o criză locală, ci un potențial declanșator al unui conflict regional mai amplu, cu implicații pentru securitatea maritimă globală, stabilitatea Orientului Mijlociu și criza umanitară deja catastrofală. Reluarea luptelor ar putea duce la o foamete de proporții biblice, la noi valuri de refugiați și la o confruntare directă între Iran și coaliția condusă de Arabia Saudită, cu riscul implicării marilor puteri. De asemenea, atacurile asupra transportului maritim din Marea Roșie amenință comerțul mondial și pot escalada tensiunile dintre SUA și Iran. Este crucial ca eforturile diplomatice să fie intensificate acum, înainte ca fereastra de oportunitate pentru pace să se închidă definitiv.
