Protestatarii s-au adunat în Piața Slavija, un loc simbolic unde, în martie 2025, o demonstrație similară s-a încheiat cu acuzații de utilizare a unei arme sonice împotriva participanților – un incident pe care guvernul l-a negat, dar care a stârnit îngrijorări internaționale. De data aceasta, atmosfera este tensionată, dar pașnică. Oamenii poartă bannere cu mesaje precum „Studenții câștigă” și tricouri inscripționate cu lozinca mișcării. Maja Milas Marković, o protestatară, a declarat: „Studenții au reușit să ne adune aici cu energia lor minunată; cred cu adevărat că avem dreptul să trăim normal.”
Pentru a împiedica sosirea manifestanților din alte părți ale țării, compania feroviară de stat a anulat toate trenurile către și dinspre Belgrad sâmbătă. În același timp, susținătorii lui Vučić s-au adunat într-un parc din apropierea clădirii prezidențiale, unde președintele a instalat un cort încă din martie, ca un scut uman împotriva protestatarilor. Muzica populară răsună dintr-o zonă împrejmuită, păzită de jandarmi în echipament complet. Studenții au promis că protestul va fi pașnic, dar există temeri de confruntări violente cu loialiștii lui Vučić, care, adesea cu fețele acoperite, au atacat anterior manifestanții.
Tetyana Kekić, o jurnalistă din Belgrad, a explicat pentru Al Jazeera că protestele beneficiază de un „sprijin uriaș din partea publicului, pentru că sunt o mișcare cuprinzătoare împotriva guvernului”. Cu toate acestea, ea a subliniat că provocarea principală este lipsa unui „program politic clar sau a unui lider care să-l poată înfrunta cu adevărat pe președinte”.
Vučić, care a promis alegeri între septembrie și noiembrie 2025, este acuzat de autoritarism și de apropierea de Rusia și China, în timp ce Serbia caută oficial aderarea la Uniunea Europeană. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a criticat dur guvernul sârb într-un raport recent și a anunțat că va monitoriza situația îndeaproape. În plus, oficialii UE au avertizat că regresul democratic sub Vučić ar putea costa țara aproximativ 1,5 miliarde de euro din fondurile europene.
Retorica guvernului și a presei pro-guvernamentale, care îi etichetează pe critici drept „teroriști” și agenți străini, a polarizat și mai mult societatea. Studenții, însă, rămân hotărâți să continue lupta până la organizarea alegerilor, sperând să înlăture guvernul populist de dreapta.
De ce este important:
Aceste proteste nu sunt doar o simplă manifestație de stradă; ele reprezintă un test crucial pentru democrația din Serbia și pentru relațiile țării cu Uniunea Europeană. Dacă mișcarea studențească reușește să obțină alegeri anticipate, ar putea schimba radical peisajul politic din Balcani, într-un moment în care autoritarismul și influența externă amenință stabilitatea regiunii. În plus, modul în care Vučić va gestiona această criză va determina dacă Serbia va rămâne pe calea integrării europene sau va aluneca și mai mult în izolare. Pentru cetățenii sârbi, este o luptă pentru dreptul la o viață normală, fără corupție și represiune.
