De la Espriella, în vârstă de 48 de ani, a câștigat alegerile pe baza unor promisiuni ferme: o reprimare fără compromisuri a grupurilor armate, reducerea cheltuielilor guvernamentale cu până la 40% și revitalizarea industriei de petrol și gaze a țării. În discursul său de învestitură, el a declarat: „Nu va exista loc pentru manevre care subminează stabilitatea națiunii”, angajându-se să „învingă fără milă narco-terorismul”. Aceste cuvinte au fost rostite în fața Congresului, într-un auditoriu universitar, în timp ce soldați și vehicule blindate aliniau drumurile din apropiere, iar poliția controla vehiculele în căutarea explozivilor în zilele premergătoare.
Noul președinte este un outsider politic, un avocat și om de afaceri care și-a construit averea și profilul public în afara funcțiilor alese, finanțându-și în mare parte propria campanie. Ascensiunea sa marchează o inversare ideologică puternică pentru o țară care, în ultimii patru ani, a fost condusă de un fost luptător rebel, critic frecvent al politicilor de droguri și imigrație ale președintelui american Donald Trump. De la Espriella, dimpotrivă, s-a aliniat strâns cu Trump și abordarea sa militaristă a criminalității legate de droguri în America Latină.
Una dintre primele sale mișcări a fost să se alăture așa-numitului „Scutul Americilor”, o coaliție regională susținută de SUA împotriva traficului de droguri, care a apărut în urma unui summit găzduit de administrația Trump în martie. De asemenea, a promis să restabilească relațiile diplomatice cu Israelul și să rupă legăturile cu Cuba și Nicaragua, numindu-le „tiranii”. Aceste decizii reflectă o schimbare majoră în politica externă a Columbiei, care sub Petro a fost mai critică față de Washington și mai deschisă către regimurile de stânga din regiune.
După ceremonie, de la Espriella s-a deplasat la un batalion militar din apropiere pentru a se adresa direct trupelor, prezentând vizita atât ca un impuls moral pentru forțele armate, cât și ca un semnal pentru grupurile armate din țară cu privire la abordarea pe care intenționează să o adopte. Sud-vestul Columbiei rămâne un teritoriu disputat pentru facțiunile dizidente ale fostei mișcări de gherilă FARC, care au respins acordul de pace semnat acum un deceniu. Cartelul de droguri Clan del Golfo și gherilele Armatei de Eliberare Națională (ELN) sunt, de asemenea, active în zonă.
Reacțiile nu au întârziat să apară. În cartierul Puerto Resistencia din Cali, cândva epicentrul protestelor antiguvernamentale masive din 2021, un protestatar de 25 de ani, Sebastian Ocampo, a declarat că locuitorii „își apără demnitatea” împotriva unui președinte care, în opinia sa, nu a câștigat sprijinul lor. Aceste tensiuni subliniază diviziunile profunde dintr-o țară care a încercat să găsească un echilibru între pace și securitate.
Victoria lui de la Espriella se înscrie într-un val mai larg de succese conservatoare în America Latină, cu șapte lideri de dreapta aleși de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025. Printre aceștia se numără Keiko Fujimori în Peru, José Antonio Kast în Chile și Javier Milei în Argentina. La evenimentul de vineri au participat lideri precum regele Spaniei, Felipe al VI-lea, procurorul general interimar al SUA, Todd Blanche, președintele FIFA, Gianni Infantino, și mai mulți lideri conservatori latino-americani, inclusiv Milei și Kast.
Această schimbare de direcție are implicații semnificative nu doar pentru Columbia, ci pentru întreaga regiune. De la Espriella a promis o reducere drastică a cheltuielilor guvernamentale, ceea ce ar putea afecta programele sociale, dar și o relansare a industriei petroliere, ceea ce ar putea atrage investiții străine. În același timp, abordarea sa dură față de grupurile armate riscă să reînvie un conflict sângeros, iar apropierea de SUA ar putea tensiona relațiile cu alte țări din regiune.
Analiștii atrag atenția că, deși de la Espriella promite stabilitate, măsurile sale ar putea duce la o escaladare a violenței, mai ales în zonele unde grupările armate sunt bine înrădăcinate. De asemenea, ruperea legăturilor cu Cuba și Nicaragua ar putea izola Columbia în anumite forumuri internaționale, în timp ce apropierea de Israel ar putea stârni critici din partea statelor arabe și a mișcărilor pro-palestiniene.
În plan intern, de la Espriella trebuie să gestioneze o economie fragilă, cu o inflație ridicată și o rată a șomajului în creștere. Reducerea cheltuielilor cu 40% este o promisiune ambițioasă, dar care ar putea afecta infrastructura și serviciile publice. Pe de altă parte, relansarea industriei de petrol și gaze ar putea aduce venituri suplimentare, dar contravine tendințelor globale de tranziție energetică.
În ciuda controverselor, de la Espriella pare hotărât să-și pună în aplicare agenda. „Vom lupta neobosit pentru a readuce ordinea și prosperitatea în Columbia”, a spus el în discursul său. Rămâne de văzut dacă această viziune va aduce pacea mult dorită sau va adânci diviziunile.
De ce este important:
Această schimbare de putere în Columbia nu este doar un eveniment național, ci un semnal puternic pentru întreaga Americă Latină. De la Espriella reprezintă o întoarcere la politici de dreapta, aliniate cu Washingtonul, într-o regiune care a cunoscut un val de stânga în ultimii ani. Deciziile sale privind securitatea, economia și relațiile externe vor avea un impact direct asupra stabilității regionale, a luptei împotriva drogurilor și a echilibrului geopolitic. În plus, modul în care va gestiona conflictul cu grupurile armate va fi urmărit îndeaproape de alte țări care se confruntă cu probleme similare. Este un test crucial pentru modelul conservator în America Latină, iar rezultatele ar putea influența viitoarele alegeri din regiune.
