Chepkorir Rotich, o tânără mamă de 33 de ani din satul Kiboito, județul Kericho, își începe ziua înainte de răsărit. După ce mulge vacile și vinde laptele, hrănește găinile și culege legume pentru comenzile deja plasate. Acest ritual zilnic este pentru ea o pasiune, nu doar o obligație. Acum peste zece ani, când a absolvit colegiul, visa să obțină un loc de muncă stabil în domeniul administrării afacerilor. Realitatea a fost însă cu totul alta: „Am acceptat oferte de muncă pe contract în trei companii diferite, dar cea mai bine plătită îmi oferea aproximativ 200 de dolari pe lună. În Nairobi, acest venit era insuficient”, povestește ea.
Lipsa locurilor de muncă „de birou” i-a determinat pe mulți tineri kenyeni să caute soluții alternative. Agricultura, adesea percepută ca o ocupație destinată bătrânilor, a devenit o opțiune viabilă, mai ales când este combinată cu abilități digitale. Rotich folosește rețelele sociale pentru a-și promova produsele și pentru a învăța metode moderne de cultivare. Cu aproape 50.000 de urmăritori, ea împărtășește cunoștințe și pe canalul său de YouTube, inspirând alți tineri să urmeze același drum.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că vârsta medie a fermierului african este de 60 de ani. Rotich contestă această afirmație, considerând că percepția greșită descurajează tinerii. „Cred că această vârstă medie se datorează accesului la pământ, care este deținut în mare parte de persoane în vârstă. Eu am început să cultiv în curtea casei pe care o închiriam. La sfârșitul fiecărei luni, proprietarul îmi datora bani după ce plăteam chiria, pentru că îi vindeam lapte și legume. Totul ține de pasiune și consecvență”, explică ea.
Kiringai Kamau, lector la Universitatea din Nairobi, specializat în economie agricolă și sisteme alimentare, susține că tinerii ar trebui să considere agricultura o oportunitate de angajare cu normă întreagă, deoarece ei pot înțelege și implementa cel mai bine tehnologia. „Am înființat Centrul de învățare privind agroecologia și inteligența artificială la Universitatea Murang’a, unde vom instrui tinerii să se conecteze la ecosistemul de date agricole, să furnizeze informații județului și țării, și să atragă profesioniști interesați de aceste date”, spune Kamau.
Derrick Ngigi, șeful tehnic al Global Open Data for Agriculture and Nutrition (GODAN), subliniază că tehnologia oferă tinerilor oportunități suplimentare. „Crearea de conținut în domeniul agricol, de exemplu, generează venituri prin promovarea metodelor moderne de cultivare”, afirmă el.
La aproximativ cinci kilometri de Kiboito, în satul Kaptoroi, Geoffrey Kiprop, în vârstă de 32 de ani, își curăță grajdul după ce și-a hrănit vitele. Absolvent al unei licențe în tehnologia informației în 2017, Kiprop nu a reușit niciodată să obțină un loc de muncă formal. Ca și Rotich, a supraviețuit din contracte ocazionale, cum ar fi dezvoltarea și întreținerea sistemelor informatice pentru școli. Cel mai bine plătit contract i-a adus 15.000 de șilingi kenyeni (aproximativ 116 dolari). Acum, prin agricultură, câștigă în jur de 7.000 de șilingi (54 de dolari) pe zi.
Kiprop practică agricultura mixtă: crește vaci pentru lapte, găini pentru ouă și carne, și cultivă ceai, cafea, ardei, varză și fasole. Folosește tehnologii moderne pentru a-și optimiza producția și profiturile. Printre instrumentele sale preferate se numără aplicația Plantix, care, pe baza unei fotografii a plantei, detectează bolile și deficiențele nutriționale, oferind și prognoza meteo și recomandări de practici agricole. „Aplicația mea favorită este Virtual Agronomist. Folosesc Google Maps pentru a capta coordonatele terenului și specific tipurile de culturi. Apoi, aplicația îmi spune dimensiunea parcelelor și generează un plan de nutrienți, analizând solul și indicând ce substanțe lipsesc și în ce cantitate trebuie adăugate”, explică Kiprop. De asemenea, utilizează aplicația Digicow, care îl ajută să gestioneze activitățile zilnice ale fermei de lapte, înregistrând cantitatea de lapte vândută și consumată, inputurile și practicile de sănătate, permițându-i să calculeze profitul.
Atât Rotich, cât și Kiprop sunt de acord că agricultura implică provocări semnificative. „Consecvența este cheia. Mulți tineri renunță prea devreme, înainte de a ajunge la profit. Trebuie să repeți lucrurile de multe ori, să înveți din greșeli și să ai răbdare”, concluzionează Rotich.
De ce este important:
Această tendință arată cum tinerii din țări în curs de dezvoltare, precum Kenya, pot transforma criza șomajului într-o oportunitate de inovare în agricultură. Utilizarea inteligenței artificiale și a aplicațiilor mobile nu doar că sporește eficiența și profitabilitatea fermelor mici, dar și atrage o nouă generație către un sector vital pentru securitatea alimentară. Dacă această abordare se generalizează, ar putea reduce dependența de importuri, crea locuri de muncă sustenabile și combate îmbătrânirea forței de muncă agricole. Este un model care poate fi replicat și în alte regiuni, demonstrând că tehnologia poate revitaliza tradițiile și poate oferi soluții concrete pentru probleme economice acute.
