Nakba, care înseamnă „catastrofă” în arabă, comemorează strămutarea forțată a sute de mii de palestinieni în urma înființării statului Israel în 1948. Pentru palestinieni, aceasta este o zi de doliu și reflecție, marcată de proteste și acțiuni de solidaritate la nivel global. Anul acesta, contextul este și mai încărcat, având în vedere conflictul devastator din Gaza, care a început în octombrie 2023 și a dus la moartea a peste 35.000 de palestinieni, potrivit autorităților locale, și la o criză umanitară fără precedent.
Extinction Rebellion Franța nu este străină de acțiuni de acest gen. Grupul, care face parte dintr-o mișcare internațională care militează pentru acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice, a extins recent sfera protestelor pentru a include și cauze sociale și politice. „Nu putem vorbi despre justiție climatică fără a vorbi despre justiție socială și drepturile omului”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului. „Ceea ce se întâmplă în Gaza este o crimă împotriva umanității, iar comunitatea internațională trebuie să acționeze.”
Escaladarea Turnului Eiffel nu a fost o întâmplare. Simbol al Franței și al libertății, turnul a fost ales special pentru a atrage atenția asupra ipocriziei Occidentului, care, spun activiștii, continuă să sprijine Israelul în ciuda dovezilor copleșitoare ale încălcărilor dreptului internațional. „Franța și alte țări europene vorbesc despre drepturile omului, dar tac când vine vorba de Palestina”, a adăugat activistul. „Am vrut să arătăm că nu vom tăcea.”
Acțiunea a fost rapidă: câțiva activiști s-au strecurat pe lângă securitate, au urcat pe scheletul metalic al turnului și au desfășurat steagul înainte ca autoritățile să poată interveni. Au fost arestați ulterior, dar mesajul lor a rămas. Pe rețelele sociale, imaginile au fost distribuite masiv, cu hashtag-uri precum #Nakba78 și #FreePalestine. Unii au aplaudat curajul activiștilor, alții au criticat acțiunea ca fiind periculoasă și ilegală.
Dar dincolo de simbolism, această acțiune ridică întrebări mai profunde despre rolul activismului în contextul conflictelor globale. Extinction Rebellion, care a început ca o mișcare ecologistă, a fost criticată pentru că se îndepărtează de la misiunea sa principală. Cu toate acestea, liderii grupului susțin că toate cauzele sunt interconectate: criza climatică, inegalitatea economică și conflictele armate sunt simptome ale aceluiași sistem defectuos.
„Nu poți lupta pentru climă fără a lupta împotriva războiului”, a explicat un analist politic intervievat de Al Jazeera. „Războaiele consumă resurse, distrug ecosisteme și creează refugiați climatici. Gaza este un exemplu perfect: bombardamentele au transformat o regiune deja fragilă într-un deșert radioactiv.”
Ziua Nakba din acest an a fost marcată și de proteste în Cisiordania, în taberele de refugiați din Liban și Iordania, precum și în marile orașe europene. La Paris, pe lângă acțiunea de la Turnul Eiffel, au avut loc marșuri și mitinguri în fața ambasadei Israelului. Participanții au purtat chei simbolice, reprezentând casele pierdute în 1948, și au scandat lozinci pentru încetarea focului și recunoașterea statului palestinian.
Reacțiile oficiale nu au întârziat să apară. Guvernul francez a condamnat acțiunea, numind-o „iresponsabilă” și „periculoasă”. Ministrul de Interne a declarat că securitatea la monumente naționale va fi întărită. În același timp, organizațiile evreiești din Franța au exprimat îngrijorare, considerând că astfel de proteste alimentează antisemitismul. „Este o linie fină între solidaritatea cu palestinienii și incitarea la ură”, a spus un reprezentant al CRIF (Consiliul Reprezentativ al Instituțiilor Evreiești din Franța).
Cu toate acestea, pentru mulți palestinieni și susținători ai cauzei lor, acțiunile de acest gen sunt o gură de aer proaspăt într-un peisaj media adesea dominat de narațiuni pro-israeliene. „Vedem că oamenii din întreaga lume nu mai tac”, a spus un activist palestinian din Gaza, într-un interviu video. „Fiecare steag arborat, fiecare protest contează. Ne dă speranță că nu suntem uitați.”
În timp ce conflictul din Gaza continuă, cu un „armistițiu” fragil care a fost încălcat de multiple ori, comunitatea internațională rămâne divizată. Statele Unite și aliații lor europeni continuă să sprijine Israelul, în timp ce țări precum Africa de Sud, care a intentat un proces la Curtea Internațională de Justiție pentru genocid, cer sancțiuni. În acest context, acțiunile simbolice precum cea de la Turnul Eiffel capătă o greutate aparte.
De ce este important:
Această acțiune subliniază modul în care activismul contemporan îmbină cauzele ecologice cu cele sociale și politice, reflectând o conștientizare tot mai mare a interconexiunii dintre crizele globale. De asemenea, readuce în atenția publicului internațional problema Nakba și suferința palestinienilor, într-un moment în care conflictul din Gaza riscă să fie uitat în fața altor știri. Arborarea steagului pe un simbol al libertății precum Turnul Eiffel este un act de sfidare care provoacă discuții despre ipocrizia Occidentului și despre limitele protestului pașnic. În plus, evidențiază rolul Franței și al Europei în conflictul israeliano-palestinian, întrebându-se dacă valorile declarate sunt cu adevărat aplicate.
