Cazul lor este doar ultimul episod dintr-o campanie amplă de reprimare a vocilor critice din Kashmirul aflat sub administrație indiană, campanie intensificată după 2019, când guvernul Modi a abolit autonomia regiunii, garantată până atunci de Constituția Indiei. Organizațiile pentru drepturile omului denunță constant această strategie, iar eliberarea condiționată a celor doi este privită ca o victorie parțială, dar fragilă.
Cine sunt Khurram Parvez și Irfan Mehraj?
Khurram Parvez, coordonator al Coaliției pentru Drepturile Civile Jammu Kashmir (JKCCS), a fost arestat în 2021 de ANI la domiciliul său din Srinagar. Irfan Mehraj, jurnalist freelancer care lucra ca cercetător pentru aceeași organizație, a fost reținut în 2023. Ambii sunt acuzați de „finanțare a terorismului” și „promovare a agendei separatiste” în baza legilor antiterorism extrem de dure ale Indiei, care permit autorităților să țină oameni în detenție fără proces pe perioade nelimitate. Parvez și Mehraj neagă toate acuzațiile.
ANI susține că JKCCS a fost folosită pentru a finanța activități legate de grupări militante și pentru a promova separatismul. În realitate, JKCCS documentează de decenii încălcări ale drepturilor omului comise de forțele indiene în Kashmir, inclusiv torturi și ucideri ilegale, și a atras atenția asupra miilor de morminte neidentificate din zonele de frontieră, despre care se crede că adăpostesc victime ale „disparițiilor forțate”.
Condițiile eliberării și lupta juridică
O instanță inferioară a aprobat cauțiunea săptămâna trecută, dar ANI a făcut apel. Curtea Superioară din Delhi a refuzat marți să suspende ordinul de eliberare, însă a impus restricții suplimentare asupra mișcărilor și activităților celor doi pe durata audierii apelului. Conform documentelor judiciare, Parvez și Mehraj trebuie să își asigure singuri cazarea în capitală, unde se desfășoară procesul, și nu au voie să călătorească în Kashmir. Procedurile vor continua în următoarele săptămâni.
Reacții internaționale și context mai larg
Organizații internaționale pentru drepturile omului, inclusiv Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, au cerut în mod constant eliberarea celor doi, susținând că au fost încarcerați pentru munca lor. În 2023, Grupul de Lucru al ONU privind Detenția Arbitrară a declarat că arestarea lui Parvez a fost „un act de represalii pentru activitatea sa în domeniul drepturilor omului și o încercare de a-l reduce la tăcere pe el și întreaga societate civilă din Kashmir”.
După eliberare, Federația Internațională pentru Drepturile Omului și Organizația Mondială Împotriva Torturii au calificat acuzațiile drept „fabricate” și au cerut autorităților indiene să renunțe la caz, descriind procedurile ca fiind motivate politic.
Jurnaliștii din Kashmirul aflat sub administrație indiană spun că se confruntă cu hărțuiri și arestări de când guvernul Modi a anulat autonomia parțială a regiunii. Între 2019 și 2023, peste 3.600 de persoane au fost arestate acolo în baza legilor „antiterorism”, iar mai mult de jumătate dintre ele rămân în închisoare, potrivit cifrelor guvernamentale.
Kashmirul, cu majoritate musulmană, este împărțit între India și Pakistan de la independența lor de sub dominația britanică în 1947. Ambele țări revendică întreg teritoriul. Grupuri rebele luptă împotriva guvernului indian din 1989, cerând independența sau unirea cu Pakistanul. Conflictul a ucis zeci de mii de oameni, în mare parte civili.
Analiză: O eliberare simbolică, dar nu o victorie
Eliberarea lui Parvez și Mehraj este, fără îndoială, o gură de aer proaspăt pentru societatea civilă din Kashmir și pentru apărătorii drepturilor omului din întreaga lume. Cu toate acestea, restricțiile impuse – interdicția de a călători în Kashmir, obligația de a rămâne în Delhi, cazarea pe cont propriu – arată că statul indian nu renunță ușor la controlul asupra acestor voci critice. Mai mult, ANI continuă să lupte în instanță pentru a anula cauțiunea, ceea ce înseamnă că cei doi rămân sub o sabie a lui Damocles.
Cazul lor ilustrează perfect modul în care legile antiterorism sunt folosite în India nu doar împotriva militanților reali, ci și împotriva activiștilor pașnici și a jurnaliștilor care îndrăznesc să critice guvernul. Este o tactică de descurajare care trimite un semnal clar: oricine vorbește prea mult despre abuzurile din Kashmir riscă ani de închisoare fără proces.
Pe de altă parte, presiunea internațională – inclusiv din partea ONU și a marilor organizații pentru drepturile omului – a jucat un rol important în obținerea acestei eliberări. Fără ea, probabil că Parvez și Mehraj ar fi rămas în spatele gratiilor. Rămâne de văzut dacă această presiune va fi suficientă pentru a forța autoritățile indiene să renunțe la acuzații și să permită celor doi să își reia activitatea.
De ce este important:
Eliberarea lui Khurram Parvez și Irfan Mehraj nu este doar o veste bună pentru ei și familiile lor, ci și un test pentru statul de drept din India. Dacă instanțele vor permite în cele din urmă anularea cauțiunii, se va confirma temerea că sistemul judiciar este folosit ca unealtă de represiune politică. Dacă, dimpotrivă, acuzațiile vor fi retrase, se va demonstra că activismul pașnic și jurnalismul pot supraviețui chiar și în cele mai dure condiții. Până atunci, soarta acestor doi oameni rămâne un simbol al luptei pentru libertatea de exprimare și drepturile omului într-una dintre cele mai militarizate zone ale lumii.
