Procurorul general interimar, Todd Blanche, a argumentat însă că instanța era necesară pentru a judeca cazul unei femei afgane care locuiește în SUA ca rezidentă legală permanentă. „Congresul a creat Curtea de Îndepărtare a Teroriștilor Străini acum trei decenii pentru a elimina din Statele Unite teroriștii străini care nu ar fi trebuit să fie aici de la început”, a declarat Blanche într-un comunicat.
Administrația Trump o acuză pe Nazira Haji Zada, o femeie de 47 de ani din Fort Worth, Texas, că ar fi participat la un presupus complot de împușcare, care urma să fie executat în ziua alegerilor din 2024. Complotul implica pe fiii ei, Tawhedi și Abdullah Haji Zada, care au fost arestați în octombrie 2024, înainte ca orice violență suspectată să aibă loc. Ambii bărbați au pledat vinovați. Abdullah ispășește o pedeapsă de 15 ani de închisoare, iar Tawhedi așteaptă sentința. FBI-ul afirmă că a dejucat complotul atunci când cei doi bărbați au încercat să cumpere două puști și 500 de cartușe de muniție de la un agent sub acoperire.
Deși Departamentul de Justiție susține că există „o preponderență a probelor” împotriva Nazirei, avocații guvernului au declarat Curții de Îndepărtare a Teroriștilor Străini că cazul lor include informații clasificate care nu pot fi dezvăluite publicului. „Informațiile de bază sunt clasificate deoarece dezvăluirea lor ar permite teroriștilor și organizațiilor teroriste să evite măsurile preventive sau de detectare sau ar dezvălui surse ale FBI-ului sau ale altor comunități de informații din SUA”, a scris FBI-ul într-un memoriu din 15 iulie.
Instanțele, însă, au în general proceduri pentru manipularea informațiilor clasificate, iar un judecător al Curții de Îndepărtare a Teroriștilor Străini și-a exprimat scepticismul față de argumentul guvernului. Cazul Departamentului de Justiție include acuzația că Nazira a alimentat simpatiile fiului ei pentru ISIL (ISIS), un grup armat pe care SUA îl consideră o „organizație teroristă străină”. De asemenea, se susține că ea plănuia să părăsească SUA cu un bilet dus spre Kabul, Afganistan, înainte de atacul planificat al fiilor ei în 2024.
Avocatul Nazirei, apărătorul public Matthew Farley, a acuzat administrația Trump că încearcă să-și avanseze campania de deportare în masă, ocolind protecțiile legale normale pentru cetățenii străini. „Întreaga schemă este o încălcare a dreptului la un proces echitabil și este neconstituțională”, a spus Farley, numind audierea „o ocolire pentru a aduce un caz penal”.
Cinci judecători din întreaga SUA servesc în Curtea de Îndepărtare a Teroriștilor Străini, numiți de președintele Curții Supreme, John Roberts. La audierea de joi, judecătoarea Joan Ericksen a respins cererea lui Farley de a închide imediat cazul. Dar instanța a recunoscut că încă își stabilește „infrastructura”, iar Ericksen a clarificat că Nazira nu se confruntă cu proceduri penale. „Aceasta nu este o chestiune penală”, i-a spus judecătoarea. „Este o chestiune civilă care decurge din codul de imigrare.”
De ce este important:
Acest caz marchează o premieră în utilizarea unei instanțe controversate, creată acum aproape trei decenii, dar niciodată activată până acum. Decizia de a recurge la Curtea de Îndepărtare a Teroriștilor Străini ridică întrebări serioase despre echilibrul dintre securitatea națională și drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la un proces echitabil și accesul la informații. Dacă instanța va fi folosită pe scară largă, ar putea stabili un precedent periculos pentru deportări fără acuzații penale clare, bazate pe dovezi secrete, ceea ce ar putea submina încrederea în sistemul judiciar american și ar putea afecta comunitățile de imigranți.
