Potrivit datelor oficiale, în anul fiscal 2022, Statele Unite au alocat până la 17 miliarde de dolari pentru ajutor umanitar. Comparativ, suma actuală de 1,8 miliarde, adăugată la angajamentul „ancoră” de 2 miliarde de dolari semnat în decembrie, totalizează doar 3,8 miliarde – o fracțiune din ceea ce se oferea acum câțiva ani. Cu toate acestea, administrația Trump prezintă această sumă ca pe o dovadă a eforturilor de a aduce „transparență” în modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor americani.
Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, a declarat într-un panel de discuții că „președintele Trump a fost clar încă din prima zi: zilele în care se accepta status quo-ul s-au terminat”. El a subliniat că noua abordare urmărește să ajute ONU să se „reformeze”, adăugând că „în multe privințe, această colaborare privind reforma reflectă prioritățile președintelui Trump pentru ONU, pentru a o ajuta să-și atingă potențialul”.
Contextul acestor declarații este marcat de o serie de măsuri dure luate de administrația Trump de la revenirea la putere în ianuarie 2025. Una dintre cele mai semnificative a fost desființarea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în iulie 2024, un organism care timp de decenii a fost principalul canal de distribuire a asistenței externe americane. În plus, finanțarea pentru ajutor internațional și dezvoltare a scăzut dramatic, pe măsură ce administrația a înghețat sau a reziliat contracte.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estimează că, pentru 2025, asistența pentru dezvoltare din partea SUA a scăzut cu 56,9% față de 2024. Criticii avertizează că aceste reduceri pot avea consecințe grave asupra drepturilor omului, siguranței globale și sănătății publice. Un raport de 42 de pagini publicat joi de Human Rights Watch numește această „retragere a finanțării externe” un „vis al autocratului”, deoarece slăbește mecanismele internaționale de tragere la răspundere a abuzatorilor de drepturi.
„Tăierile de ajutor extern au făcut mai dificilă documentarea încălcărilor drepturilor omului, protejarea comunităților expuse riscului și tragerea la răspundere a abuzatorilor”, a declarat Sarah Yager, directoarea biroului Human Rights Watch de la Washington.
Trump și aliații săi, însă, consideră aceste reduceri necesare pentru combaterea „risipei, fraudei și abuzurilor” din guvernul federal. Președintele a fost un critic vocal al ONU, acuzând organizația că nu își respectă promisiunile. La Adunarea Generală a ONU de anul trecut, el a criticat „cuvintele goale” și lipsa de urmărire a acțiunilor. „Care este scopul Națiunilor Unite? ONU are un potențial atât de enorm. Întotdeauna am spus asta. Are un potențial atât de enorm, dar nu se apropie nici pe departe de a-l atinge, cel puțin deocamdată”, a spus Trump.
Pentru a obține reformele dorite la ONU, administrația Trump a încercat să condiționeze finanțarea. Cu toate acestea, Statele Unite sunt în urmă cu plata cotizațiilor de membru. În februarie, oficialii Adunării Generale au raportat că SUA au plătit doar 160 de milioane de dolari din arieratele de aproape 4 miliarde de dolari. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a fost printre liderii care au presat SUA să-și îndeplinească obligațiile, respingând orice condiții legate de plățile restante. „Contribuțiile evaluate sunt o obligație a statelor membre. Sunt negociabile”, a răspuns el pe 30 aprilie.
La panelul de joi, subsecretarul ONU pentru afaceri umanitare, Tom Fletcher, a subliniat nevoia de a răspunde suferinței cauzate de conflicte, dezastre și alte urgențe globale. „Ne confruntăm cu nevoi în creștere. Peste 300 de milioane de oameni au nevoie de sprijinul nostru, iar noi ne confruntăm cu o scădere a finanțării globale. Suntem suprasolicitați, sub-resursați și literalmente sub atac”, a spus el.
Waltz a încercat să respingă criticile conform cărora administrația Trump s-ar fi retras de la angajamentele sale. „Există această narațiune în spațiul media că Statele Unite au plecat. Este absolut falsă. Este știri false. Cifrele pe care le-am anunțat în decembrie și astăzi vor duce la mai mulți cenți din fiecare dolar care ajung efectiv la oamenii care au nevoie”, a declarat el.
De ce este important:
Această decizie reflectă o schimbare majoră în politica externă a SUA, cu impact direct asupra milioanelor de oameni dependenți de ajutorul umanitar. Reducerea drastică a fondurilor, combinată cu condiționarea plăților și desființarea USAID, slăbește capacitatea comunității internaționale de a răspunde crizelor umanitare. În același timp, tensiunile dintre SUA și ONU privind reformele și plățile restante amenință să submineze cooperarea multilaterală. Este esențial ca cetățenii să înțeleagă consecințele acestor politici asupra stabilității globale și a drepturilor omului.
