Textul Amendamentului al XIV-lea al Constituției SUA este explicit: recensământul trebuie să includă „numărul total de persoane din fiecare stat”. Aceste cifre sunt folosite pentru a stabili câte locuri în Camera Reprezentanților și câte voturi în Colegiul Electoral primește fiecare stat pentru un deceniu. Cu toate acestea, administrația Trump susține că părinții fondatori nu au intenționat să includă în această numărătoare persoanele care nu sunt cetățeni și nu au statut legal de rezidență permanentă.
Adriel Cepeda Derieux, avocat al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU), a declarat pentru NPR: „Constituția este destul de clară. Nu folosește cuvinte de complezență. Nu spune «cetățeni», nu spune «deținători de card verde».” Derieux a subliniat că o astfel de modificare ar „contrazice secole de tradiție constituțională și de drept în Statele Unite”. ACLU ia în considerare intentarea unui proces împotriva administrației, similar celui din 2020, când o tentativă asemănătoare a eșuat.
Propunerea pentru recensământul din 2030 ar necesita, de asemenea, introducerea unei întrebări privind statutul de cetățenie al fiecărei persoane. Cercetările Biroului de Recensământ arată că o astfel de întrebare ar descuraja gospodăriile cu non-cetățeni să participe la recensământ, ceea ce ar duce la date inexacte. Meeta Anand, de la Conferința de Conducere pentru Drepturi Civile și Umane, a atras atenția că „ceea ce se întâmplă apoi este că vei avea date inexacte”. Ea a explicat că aceste date sunt esențiale pentru aplicarea legilor privind drepturile civile, pentru determinarea rezultatelor în domeniul sănătății și pentru înțelegerea structurii societății.
Un alt aspect controversat al propunerii este eliminarea întrebărilor despre rasă și etnie din recensământ. Administrația argumentează că există o „nevoie redusă” pentru aceste informații, dar Anand a subliniat că ele sunt folosite pentru a proteja drepturile civile și pentru a aloca resurse către comunitățile defavorizate. Fără aceste date, ar fi imposibil să se monitorizeze discriminarea sau să se asigure egalitatea de șanse.
Această inițiativă vine după ce, în 2020, administrația Trump a încercat fără succes să adauge o întrebare despre cetățenie la recensământ, o măsură blocată de Curtea Supremă. De data aceasta, propunerea este mai amplă și vizează nu doar întrebarea, ci și modul de calcul al numărului de persoane. Dacă va fi adoptată, ar putea exclude milioane de imigranți fără acte, ceea ce ar reduce numărul de locuri în Congres pentru statele cu populații mari de imigranți, cum ar fi California, Texas sau New York, și ar transfera puterea politică către state mai puțin diverse.
Administrația Trump colectează în prezent comentarii publice cu privire la propunerea pentru 2030. Orice modificare ar putea fi inversată de Congres sau de o nouă administrație prezidențială în 2029. Cu toate acestea, simpla dezbatere ridică îngrijorări serioase cu privire la integritatea procesului democratic și la protejarea drepturilor minorităților.
Recensământul nu este doar un instrument statistic; el stă la baza distribuției a mii de miliarde de dolari în fonduri federale pentru sănătate, educație, infrastructură și alte programe esențiale. De asemenea, influențează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale la nivel local, statal și federal. O numărătoare incompletă ar afecta în mod disproporționat comunitățile de imigranți și minorități, care ar rămâne fără reprezentare adecvată și fără resursele necesare.
Criticii subliniază că propunerea administrației Trump este o încercare de a manipula sistemul electoral în avantajul unui partid, prin excluderea unor grupuri care tind să voteze democratic. De asemenea, eliminarea întrebărilor despre rasă și etnie ar face imposibilă aplicarea Legii Drepturilor de Vot și a altor legi menite să prevină discriminarea.
În timp ce administrația susține că modificările sunt necesare pentru a respecta intenția originală a Constituției, experții în drept constituțional subliniază că interpretarea actuală, care include toți rezidenții, este susținută de decenii de jurisprudență și de practică. Amendamentul al XIV-lea a fost adoptat după Războiul Civil tocmai pentru a garanta că toate persoanele, indiferent de rasă sau statut, sunt numărate în mod egal.
Pe măsură ce dezbaterea avansează, este clar că această propunere va genera noi bătălii în instanțe. Organizațiile pentru drepturile civile, precum ACLU și Conferința de Conducere, sunt pregătite să conteste orice încercare de a submina recensământul. Rămâne de văzut dacă administrația Trump va reuși să impună aceste schimbări sau dacă, la fel ca în 2020, justiția va interveni pentru a proteja integritatea procesului.
De ce este important:
Această propunere a administrației Trump nu este doar o chestiune tehnică de statistică, ci o încercare de a rescrie regulile democrației americane. Excluderea non-cetățenilor din recensământ ar reduce reprezentarea politică a statelor cu mari populații de imigranți și ar redistribui puterea către zone mai puțin diverse, influențând alegerile și politicile publice pentru următorul deceniu. În plus, eliminarea datelor despre rasă și etnie ar îngreuna combaterea discriminării și ar afecta alocarea fondurilor pentru comunitățile vulnerabile. Este o luptă pentru cine este numărat și cine are voce în America, cu consecințe profunde asupra echității și justiției sociale.
