„Când te gândești la Netflix și serviciile de streaming, la început creșterea a fost foarte lentă”, spune Sekoul Krastev, cofondatorul Decision Lab, o firmă de cercetare specializată în științe comportamentale. „Nu este încă un obicei să plătești pentru AI. Odată ce se creează acest statu-quo, abonamentele vor exploda, exact cum am văzut la streaming.”
Lena Plessas, o americancă pasionată de tehnologie, plătește deja 40 de dolari pe lună pentru ChatGPT și Gemini de la OpenAI și Google. Folosește AI pentru tot: planifică petreceri de familie, modifică rețete de cocktailuri și, odată, a diagnosticat o defecțiune la placa de bază a unui răcitor de vin. „Nu m-aș mira ca într-un an să am și un abonament Claude”, spune ea zâmbind. Totuși, recunoaște că pentru majoritatea oamenilor, versiunea gratuită este suficientă. Și cifrele o confirmă.
Cei care plătesc sunt, de regulă, utilizatori intensivi. Un abonament ChatGPT Plus de 20 de dolari pe lună permite până la 1.280 de mesaje pe zi înainte de a fi redirecționat către o versiune mai slabă. Versiunea gratuită, în schimb, permite doar 10 mesaje la fiecare cinci ore – suficient pentru a testa, dar insuficient pentru o utilizare serioasă. Pam Dean, care acum plătește atât pentru ChatGPT, cât și pentru Claude, a fost nevoită să treacă la abonament după ce a rămas blocată la mijlocul unei conversații importante: „Primești o notificare că timpul tău a expirat. Ești în mijlocul a ceva și nu poți continua.”
Subscripțiile oferă și funcții avansate, cum ar fi posibilitatea de a crea versiuni personalizate ale chatbot-ului. Jim Arnold, care se pregătește să se mute din Los Angeles în Mexic, și-a creat propriul profesor de spaniolă, pe nume „Francisco”. Acesta îi corectează greșelile, vorbește mai încet și face pauze mai lungi, astfel încât Arnold să aibă timp să găsească cuvântul potrivit. „L-am întrebat pe ChatGPT dacă merită să plătesc. Răspunsul, desigur, a fost că da”, spune el râzând.
OpenAI are aproximativ 50 de milioane de abonați. Nick Turley, șeful echipei ChatGPT, crede că numărul poate crește de patru ori. Totuși, spune el, cei care plătesc vor rămâne întotdeauna o minoritate: „Misiunea noastră este să facem această tehnologie accesibilă tuturor. Un mod prin care reușim asta este să oferim acces gratuit.” Inițial, abonamentele nu au fost gândite ca sursă de venit, ci ca o modalitate de a gestiona cererea uriașă după lansare. „Nici nu încercam să facem bani. Dar a fost un efect secundar plăcut că s-a dovedit a fi o afacere excelentă.”
Viitorul AI-ului personal ar putea fi, însă, cu totul diferit. Turley vorbește despre „agenți AI” – programe care nu doar răspund, ci acționează autonom: planifică vacanțe, fac cumpărături, îți organizează viața. O astfel de tehnologie va costa mult mai mult să ruleze, iar OpenAI nu promite că va exista o versiune gratuită. „Dacă ne facem treaba bine, mulți oameni vor dori să plătească și să se aboneze”, spune Turley.
Există și alternativa publicității, modelul care a menținut gratuite platforme precum Facebook. Dar Jeff Hancock, directorul Centrului pentru Tehnologie și Politici Publice de la Stanford, avertizează: „Oamenii urăsc reclamele.” În plus, AI-ul personal, spre deosebire de rețelele sociale, este conceput pentru a funcționa în fundal, reducând timpul petrecut în fața ecranului – ceea ce intră în contradicție cu un model de afaceri bazat pe cât mai multe vizualizări. „AI are potențialul de a crea un model economic complet diferit, unde stimulentul este: cât de util este pentru tine?”, adaugă Hancock.
Până una-alta, întrebarea rămâne: va fi AI-ul viitorului gratuit sau pe abonament? Răspunsul, probabil, va depinde de cât de mult ne vom obișnui să-l folosim. Și, așa cum spune Lena Plessas: „Există teoria că toți vom deveni dependenți de AI. Așa că, atunci când versiunile gratuite vor dispărea, toată lumea va fi forțată să plătească.”
De ce este important:
Această discuție nu e doar despre bani, ci despre cum va arăta relația noastră cu inteligența artificială în următorii ani. Decizia companiilor de a impune sau nu abonamente va influența accesul la tehnologie – și, implicit, inegalitățile sociale. Dacă AI-ul avansat devine un lux, cei fără resurse vor rămâne în urmă. Pe de altă parte, un model bazat pe utilitate, nu pe captarea atenției, ar putea schimba fundamental modul în care gândim economia digitală.
