La ora locală 8:00 (21:00 GMT sâmbătă), cozi lungi se formaseră deja în fața primăriei din capitala Nouméa, unde alegătorii așteptau să își exercite dreptul de vot. Aproximativ 192.000 de cetățeni sunt chemați la urne pentru a alege 76 de consilieri în cele trei adunări provinciale: 40 în provincia de sud, 22 în provincia de nord și 14 în Insulele Loialității. Dintre aceștia, 54 vor deveni membri ai Congresului arhipelagului – organismul legislativ principal, cu puterea de a adopta legi locale.
Alegerile, programate inițial pentru 2024, au fost amânate din cauza violențelor care au izbucnit între indigenii kanak și loialiștii francezi. Noua Caledonie are o populație de aproximativ 270.000 de locuitori, dintre care 41% sunt melanezieni kanak și 24% sunt de origine europeană, în mare parte francezi. Tensiunile dintre aceste comunități au marcat istoria recentă a teritoriului, iar scrutinul de duminică este văzut ca un test al capacității de dialog și reconciliere.
Contextul istoric al acestor alegeri este complex. Noua Caledonie a fost colonizată de Franța în 1863 și a devenit teritoriu de peste mări în 1946. De atunci, statutul său a fost subiectul unor dispute îndelungate. În 1998, Acordul de la Nouméa a stabilit un proces de decolonizare treptată, care includea trei referendumuri privind independența. Acestea au avut loc în 2018, 2020 și 2021, toate trei rezultând în majorități în favoarea rămânerii în cadrul Franței. Cu toate acestea, grupările pro-independență au boicotat al treilea scrutin, desfășurat în timpul pandemiei de COVID-19, considerând că nu au fost îndeplinite condițiile pentru un vot corect.
Alegerile de duminică au loc după ce principala grupare pro-independență a respins un acord cu Franța care ar fi trebuit să aducă stabilitate. Acordul prevedea crearea unui stat caledonian și stabilirea unei cetățenii caledoniene protejate în constituția franceză, dar ar fi eliminat posibilitatea unor viitoare referendumuri privind independența. Respingerea acestuia a amplificat tensiunile și a făcut ca scrutinul actual să fie și mai important.
Rezultatele alegerilor vor influența direct negocierile cu Franța privind statutul teritoriului. Partidele pro-independență, care au câștigat teren în ultimii ani, speră să obțină o majoritate în Congres pentru a relansa discuțiile despre suveranitate. Pe de altă parte, loialiștii francezi doresc menținerea legăturilor strânse cu Parisul și resping orice formă de separatism.
Securitatea a fost o prioritate majoră. Prezența masivă a poliției – 2.500 de agenți – este menită să prevină incidente și să asigure desfășurarea pașnică a votului. În lunile premergătoare alegerilor, au avut loc ciocniri între susținătorii celor două tabere, iar autoritățile franceze au trimis întăriri pentru a menține ordinea. Observatorii internaționali sunt prezenți pentru a monitoriza corectitudinea procesului electoral.
Noua Caledonie nu este doar un punct fierbinte politic, ci și o regiune de importanță strategică pentru Franța în Pacific. Arhipelagul dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv nichel, un metal esențial pentru industria bateriilor și a tehnologiei verzi. Franța consideră teritoriul ca pe o bază avansată în regiunea Indo-Pacifică, unde influența Chinei este tot mai puternică. Astfel, rezultatul alegerilor va fi urmărit cu atenție nu doar de locuitori, ci și de marile puteri.
Pentru alegătorii kanak, aceste alegeri reprezintă o șansă de a-și face auzită vocea într-un sistem politic dominat istoric de coloniști. Liderii comunității indigene cer recunoașterea drepturilor lor și o mai mare autonomie. În schimb, comunitatea de origine europeană, în special cei care s-au stabilit aici de generații, se teme de instabilitate și de pierderea legăturilor cu Franța.
Pe măsură ce voturile sunt numărate, toate privirile sunt îndreptate spre Congresul care va rezulta. O victorie a taberei pro-independență ar putea declanșa o nouă rundă de negocieri cu Parisul, posibil chiar un al patrulea referendum. În schimb, o majoritate loialistă ar consolida statu-quo-ul și ar întări poziția Franței în Pacific.
De ce este important:
Alegerile din Noua Caledonie nu sunt doar un eveniment local, ci un barometru al relațiilor post-coloniale și al viitorului teritoriilor franceze de peste mări. Ele reflectă tensiunile dintre identitatea indigenă și suveranitatea franceză, într-o regiune în care competiția geopolitică se intensifică. Rezultatul va influența nu doar soarta a 270.000 de oameni, ci și echilibrul de putere în Pacificul de Sud, unde China, Statele Unite și Franța își dispută influența. Pentru România, acest caz oferă o lecție despre complexitatea decolonizării și importanța dialogului într-o lume globalizată.
