Alegerile au avut loc într-un context politic complicat, marcat de tentativele lui Tokayev de a-și consolida imaginea de reformator, după tulburările sângeroase din ianuarie 2022, când proteste violente au zguduit țara și au dus la intervenția trupelor alianței militare conduse de Rusia (CSTO). De atunci, Tokayev a încercat să echilibreze relațiile cu Moscova, menținând în același timp o deschidere către Occident și către investitorii chinezi. Însă, în plan intern, opoziția reală a fost practic eliminată, iar partidele care ar putea contesta puterea sunt fie interzise, fie reduse la un rol decorativ.
Partidul Adet, care se traduce aproximativ prin „Justiție” sau „Corectitudine”, a fost creat recent, în 2022, ca un vehicul politic pentru susținătorii lui Tokayev. Deși se prezintă ca o forță nouă, modernă, care vrea să lupte contra corupției și să modernizeze economia, în realitate este o extensie a aparatului de stat. Exit-poll-urile îi dau aproximativ 70%, ceea ce înseamnă că va controla majoritatea covârșitoare a locurilor în Mazhilis, camera inferioară a parlamentului. Alte partide, precum Partidul Democrat Popular „Nur Otan” (fostul partid al președintelui Nursultan Nazarbayev, care a fost rebranduit), sau partidele social-democrate și comuniste, vor obține probabil restul de locuri, dar fără să aibă vreo influență reală asupra deciziilor.
Un aspect important este că aceste alegeri au fost organizate într-un context de criză economică și socială. Kazahstanul, care se bazează masiv pe exporturile de petrol, uraniu și alte minerale, a fost afectat de sancțiunile occidentale impuse Rusiei, dar și de volatilitatea prețurilor la energie. De asemenea, țara se confruntă cu o inflație ridicată și cu o nemulțumire crescândă în rândul populației, în special în regiunile mai sărace. Tokayev a încercat să răspundă cu promisiuni de reforme economice și sociale, dar multe dintre acestea au rămas doar pe hârtie.
Relațiile cu Rusia sunt deosebit de delicate. Kazahstanul are o frontieră lungă cu Rusia și o importantă minoritate etnică rusă, iar Moscova vede această țară ca pe o zonă de influență strategică. Tokayev a încercat să mențină un echilibru, evitând să condamne direct invazia rusă în Ucraina, dar în același timp a căutat să-și diversifice parteneriatele, în special cu China și cu Uniunea Europeană. China este un investitor major în infrastructura și în sectorul energetic kazah, iar Astana joacă un rol important în inițiativa „Belt and Road”.
Victoria zdrobitoare a lui Tokayev și a partidului său nu este doar o formalitate democratică, ci un semnal clar că liderul de la Astana vrea să-și consolideze puterea pentru următorii ani. Deși Constituția a fost modificată pentru a limita mandatul președintelui la un singur termen de șapte ani, Tokayev a fost reales în 2022 cu peste 80% din voturi, iar acum își asigură și o majoritate parlamentară loială. Acest lucru îi permite să guverneze fără obstacole, dar și să își pregătească eventuala succesiune, într-o țară în care politica este încă puternic centralizată.
Criticii și organizațiile pentru drepturile omului au semnalat că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. Au existat rapoarte despre presiuni asupra alegătorilor, despre lipsa de transparență în numărarea voturilor și despre excluderea candidaților independenți. De asemenea, mass-media independentă este sever restricționată, iar opoziția politică este practic inexistentă. În aceste condiții, rezultatul de 70% pentru partidul lui Tokayev pare mai degrabă un exercițiu de propagandă decât o expresie autentică a voinței populare.
Cu toate acestea, Tokayev și echipa lui au reușit să vândă imaginea unei țări care se modernizează și se deschide spre lume. Kazahstanul a găzduit recent mai multe summituri internaționale, a încercat să se poziționeze ca un mediator în conflicte regionale și a atras investiții străine în sectoarele tehnologice și verzi. Dar realitatea de pe teren este mult mai complexă: corupția rămâne endemică, iar decalajul dintre elitele bogate și populația săracă se adâncește.
Pentru Occident, Kazahstanul este un partener important în asigurarea securității energetice și a rutelor de transport care ocolesc Rusia. De aceea, liderii europeni și americani au tendința să treacă cu vederea lipsurile democratice, preferând să se concentreze pe interesele economice și strategice. În acest context, victoria lui Tokayev este privită cu îngrijorare de către activiștii pentru democrație, dar cu pragmatism de către marile puteri.
În concluzie, alegerile din Kazahstan nu au schimbat nimic în esență: Tokayev rămâne un lider autoritar, care își consolidează puterea prin mijloace formale, dar cu un control real asupra tuturor instituțiilor. Pe termen scurt, aceasta înseamnă stabilitate pentru țară și pentru partenerii săi externi, dar pe termen lung, lipsa de reforme reale și de deschidere politică ar putea duce la noi explozii sociale, asemănătoare celor din 2022. Kazahstanul rămâne un actor important în Asia Centrală, dar viitorul său politic este încă incert, iar această victorie zdrobitoare a lui Tokayev nu face decât să amâne, nu să rezolve, problemele de fond.
De ce este important:
Această victorie electorală a lui Tokayev și a partidului său nu este doar un eveniment intern al Kazahstanului, ci are implicații majore pentru echilibrul de putere în Asia Centrală și pentru relațiile dintre marile puteri. Kazahstanul este un exportator cheie de petrol, uraniu și minerale rare, iar stabilitatea sa politică influențează direct piețele energetice și securitatea aprovizionării pentru Europa și Asia. În plus, într-o perioadă în care Rusia își consolidează influența în regiune, iar China își extinde proiectele de infrastructură, un Kazahstan condus de un lider autoritar, dar previzibil, poate fi un factor de stabilitate, dar și o sursă de îngrijorare pentru cei care speră la o democratizare a spațiului post-sovetic. De asemenea, acest scrutin arată că, în ciuda retoricii despre reforme, multe state din fosta URSS rămân blocate în sisteme politice închise, cu consecințe directe asupra drepturilor omului și a dezvoltării economice pe termen lung.
