La sfârșitul lunii aprilie, petrolierul „Honour 25” naviga în largul coastelor Somaliei când mai mulți bărbați înarmați au urcat la bord și l-au deturnat. În săptămâna următoare, o navă de marfă, „Sword”, și un alt petrolier, „Eureka”, au fost capturate în largul Yemenului. Toate cele trei nave au fost deviate spre coasta Somaliei, unde staționează în prezent, la mai puțin de doi mile marine de țărm. Daniel Mueller, analist senior la Ambrey, o agenție de informații maritime, explică: „Aceste nave sunt staționare, ceea ce este consistent cu modul de operare al grupurilor de pirați somalezi din trecut, când negociau răscumpărări.”
Aceste atacuri readuc aminte de perioada 2009-2011, când pirateria somaleză a atins cote alarmante, imortalizată în filmul „Căpitanul Phillips”. Atunci, peste 30 de nave și sute de marinari au fost ținuți ostatici, iar costurile pentru asigurări și securitate au explodat. John Walker, fost ofițer al Marinei Regale Britanice cu trei decenii de experiență în combaterea pirateriei și terorismului, actualmente consultant la EOS Risk Management, subliniază că, deși în acest an au avut loc doar aproximativ o duzină de atacuri, comparația cu anii de vârf este elocventă: „În 2011, au fost 237 de atacuri. La apogeu, peste 30 de nave erau ținute ostatice în Somalia.”
Cum s-a reușit atunci controlul situației? Printr-un efort internațional coordonat, care a inclus măsuri precum instalarea de sârmă ghimpată pe punțile navelor, modificarea vitezei și a rutelor, crearea unor camere de siguranță impenetrabile pentru echipaj, angajarea de gărzi de securitate private și, mai ales, desfășurarea unei coaliții navale multinaționale (UE, NATO, SUA) care patrula în largul Somaliei. Saleem Khan, de la Pole Star Global, o firmă de informații maritime, explică: „A fost un efort comun care a reușit să descurajeze și să neutralizeze pirații.”
Însă, după ce criza a trecut, multe dintre aceste practici au fost abandonate. Costurile de securizare a navelor și de angajare a gărzilor private sunt semnificative, iar navele de război s-au retras treptat. În prezent, doar câteva nave ale UE mai patrulează o zonă imensă, iar forțele navale americane și ale altor state sunt concentrate pe conflictul din Strâmtoarea Hormuz. Khan avertizează: „Nu mai există nave de război care să descurajeze pirații somalezi și să îi rețină.”
Pirații somalezi nu sunt orbi la contextul geopolitic. Mueller observă că, într-un caz recent, pirații au navigat pe lângă nave comerciale pentru a deturna un petrolier, ceea ce sugerează o posibilă legătură cu prețurile combustibililor și cu tensiunile din regiune. „Cred că există o șansă mare ca acest lucru să fie legat de prețurile la combustibil, nu direct de ceea ce se întâmplă în regiune, dar care a influențat creșterea activității piraților pe care o vedem acum”, spune el.
Industria navală globală se confruntă deja cu provocări uriașe: perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea costurilor de transport, tensiuni geopolitice în Marea Roșie și Strâmtoarea Hormuz. Revenirea piraților somalezi ar adăuga o nouă presiune, forțând companiile să reia măsurile de securitate costisitoare, să renegocieze primele de asigurare și să caute rute alternative. În plus, riscul pentru viețile marinarilor este imens.
Experții sunt îngrijorați că, dacă criza din Hormuz se prelungește, activitatea piraților se va extinde. „Pirateria ar putea să se răspândească pe măsură ce criza din Strâmtoarea Hormuz continuă”, conchide Jackie Northam, corespondentul NPR pentru afaceri internaționale. Rămâne de văzut dacă comunitatea internațională va reacționa la timp pentru a preveni o nouă criză a pirateriei în Oceanul Indian.
De ce este important:
Revenirea piraților somalezi nu este doar o problemă regională, ci una cu impact global. Strâmtoarea Hormuz și coastele Somaliei sunt rute vitale pentru transportul de petrol, gaze și mărfuri. Orice perturbare majoră a acestor rute poate duce la creșterea prețurilor la energie, la întârzieri în lanțurile de aprovizionare și la costuri suplimentare pentru consumatori. În plus, siguranța marinarilor este în joc. Ignorarea acestui semnal de alarmă ar putea repeta scenariul din 2011, când pirateria a costat economia globală miliarde de dolari. Este esențial ca statele și organizațiile internaționale să reia patrulele navale și să sprijine măsurile de securitate la bord, înainte ca situația să scape de sub control.
