Ce arată cifrele
NPR a analizat 20 de ani de date meteorologice pentru fiecare oraș-gazdă, corelându-le cu orele de start ale meciurilor. Au fost folosite măsurători ale temperaturii globului umed (WBGT), un indicator mai precis decât temperatura simplă, deoarece ia în calcul umiditatea, umbra și radiația solară. Rezultatul: Miami, Houston, Dallas și Atlanta sunt în fruntea listei, cu temperaturi medii de până la 29°C (84°F) la orele meciurilor. Meciurile din Miami, de exemplu, se desfășoară într-un stadion fără aer condiționat, iar media istorică a temperaturii în acea perioadă este de aproximativ 27°C (80°F). Orașe precum Philadelphia, Kansas City și New Jersey, deși mai răcoroase, ajung la medii de 26°C (79°F), dar stadioanele lor nu au acoperișuri sau sisteme de răcire.
Printre meciurile cu risc ridicat se numără și finala pentru locul trei, dar chiar și finala mare a turneului. „Jucătorii se pot supraîncălzi, la fel și oficialii de meci”, avertizează Donal Mullan, climatolog la Queen’s University Belfast, coautor al unui studiu similar publicat anul trecut. „Pot chiar să leșine și să se prăbușească. S-a mai întâmplat.”
Exemple concrete
În iunie 2024, în timpul unui meci din Copa América, asistentul arbitru Humberto Panjoj a leșinat pe teren din cauza căldurii, la Kansas City, Kansas – un oraș aflat lângă Kansas City, Missouri, care va găzdui un meci al Cupei Mondiale exact doi ani mai târziu, pe 25 iunie 2026, între Tunisia și Olanda. Tot în 2024, un star al Uruguayului a ieșit la pauză într-un meci din Miami, plângându-se de amețeli și deshidratare. În 2017, jucătoarea profesionistă Rachel Daly a suferit o epuizare termică și s-a prăbușit pe teren în Houston. Aceste incidente nu sunt izolate, ci devin din ce în ce mai frecvente.
Ce spune FIFA
FIFA a transmis că este „angajată să protejeze sănătatea și siguranța jucătorilor, arbitrilor, fanilor, voluntarilor și personalului”. Organismul internațional a programat multe meciuri în orele mai răcoroase ale după-amiezii și serii, a introdus pauze suplimentare pentru hidratare și a instalat aer condiționat pe marginile terenului pentru jucătorii de pe bancă. De asemenea, meciurile în aer liber în cele mai călduroase perioade au fost limitate strategic, iar cele din ferestrele calde au fost prioritizate pentru stadioane acoperite. Cu toate acestea, NPR a constatat că, în ciuda acestor măsuri, zeci de meciuri rămân în zone de risc. FIFA nu a răspuns la întrebări legate de pragurile exacte de temperatură la care se activează protecțiile, dacă fiecare arenă dispune de sisteme de aburire sau dacă muncitorii din jurul stadioanelor beneficiază de aceleași facilități ca spectatorii.
O problemă globală, nu doar locală
Specialiștii subliniază că orice vreme caldă poate fi periculoasă, dar căldura umedă este și mai periculoasă, deoarece împiedică corpul să se răcească prin transpirație. Jennifer Vanos, expertă în politici privind căldura la Arizona State University, explică: „Când umiditatea este ridicată, sudoarea nu se evaporă eficient, iar corpul se supraîncălzește rapid.” În Qatar, ultima Cupă Mondială masculină a fost mutată în iarnă tocmai din cauza caniculei de vară. Acum, America de Nord se confruntă cu o problemă similară.
Alte studii științifice, inclusiv unul publicat luna trecută de Imperial College London, au ajuns la concluzii asemănătoare: circa un sfert din meciuri vor avea loc la temperaturi ce depășesc 26°C. Schimbările climatice agravează situația – ultimii zece ani au fost cei mai călduroși din istoria înregistrărilor. „Nu putem spera doar la noroc, la cer înnorat sau la temperaturi sub medie. Norocul devine tot mai rar”, spune Mullan.
Ce înseamnă pentru spectatori și lucrători
Stadioanele din Miami, Houston, Dallas și Atlanta sunt prevăzute cu aer condiționat, dar nu și cele din Philadelphia, New Jersey sau Kansas City, unde meciurile se joacă în aer liber, fără acoperiș. FIFA a promis că spectatorii vor putea aduce sticle de apă sigilate, iar locurile vor fi dotate cu zone umbrite, sisteme de aburire, autobuze de răcire și puncte de distribuire a apei. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente, mai ales pentru muncitorii care deservesc evenimentele – personal de securitate, curățenie, vânzători ambulanți – expuși la soare ore întregi.
Concluzii și perspective
Cupa Mondială 2026 este un test major pentru capacitatea organizatorilor de a face față unei realități climatice tot mai dure. Nu este doar o problemă de confort, ci de supraviețuire. Leșinul arbitrului Panjoj în 2024 este un semnal de alarmă. Pe măsură ce temperaturile globale cresc, evenimentele sportive majore vor trebui să adopte măsuri de protecție mai stricte, să reprogrameze competiții sau chiar să le mute în anotimpuri mai răcoroase. Altfel, prețul plătit ar putea fi mult mai mare decât scorul de pe tabelă.
De ce este important:
Acest subiect nu privește doar confortul participanților la un eveniment sportiv, ci are implicații majore asupra siguranței publice, a planificării evenimentelor de masă și a adaptării la schimbările climatice. O Cupă Mondială desfășurată în condiții de căldură extremă poate duce la îmbolnăviri grave, inclusiv insolație sau stop cardiac, atât pentru sportivi, cât și pentru spectatori. În plus, expune diferențele de infrastructură între orașele bogate și cele cu resurse mai limitate, ridicând întrebări legate de echitate și responsabilitate. Pe termen lung, analiza NPR arată că, fără măsuri preventive adecvate, marile competiții sportive riscă să devină periculoase pentru toți cei implicați.
