„Suntem obosiți să vedem antisemitismul instrumentalizat pentru a promova cenzura oricărui tip de critică la adresa Statului Israel și a politicilor sale criminale”, a declarat Daniel Calo, de la Tikkun, un grup de activiști italieni evrei anti-rasism. „În fața acestui proiect de lege rușinos, reiterăm încă o dată, cu fermitate, că a te opune sionismului nu este antisemitism.”
În centrul controversei se află posibila adoptare în legislația națională a definiției antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), pe care criticii o acuză că confundă antisemitismul cu critica la adresa Israelului. Conform IHRA, „negarea dreptului poporului evreu la autodeterminare, de exemplu prin afirmația că existența unui Stat Israel este un efort rasist” este antisemită, la fel ca și „stabilirea de comparații între politica contemporană israeliană și cea a naziștilor”.
Anneliese Baldaccini de la Amnesty International Italia a declarat că proiectul de lege, dacă va fi adoptat, s-ar aplica în școli, universități, platforme sociale și asociații culturale. Legea propusă este „bazată pe o definiție care cenzurează critica politică”, a spus ea.
Activiștii susțin că legislația existentă oferă deja instrumentele necesare pentru combaterea crimelor motivate de ură. Ei cer în schimb adoptarea Declarației de la Ierusalim privind antisemitismul, un set neobligatoriu de orientări care încearcă să combată antisemitismul protejând în același timp libertatea de exprimare, dezvoltat ca răspuns la definiția IHRA.
Vorbind pentru Al Jazeera, Francesca Albanese, juristă italiană și raportor special al ONU privind situația drepturilor omului în teritoriul palestinian ocupat, a declarat că legislația care echivalează critica la adresa unui stat cu antisemitismul riscă să restricționeze libertatea de exprimare. „Orice act legislativ care, direct sau indirect, echivalează critica la adresa unui stat cu antisemitismul este problematic și riscă să creeze mai multe probleme decât încearcă să rezolve”, a spus Albanese.
Ea a argumentat că proiectul de lege ar putea limita capacitatea de a analiza, documenta și critica „statul apartheid al Israelului” și a acuzat Italia că prioritizează protecția Israelului în detrimentul responsabilității. „Nevoia de a proteja Statul Israel de critici este mai puternică decât nevoia de a face dreptate”, a spus ea. „Este extrem de periculos pentru că fiecare evreu din lume riscă să fie văzut ca un fel de emisar al Israelului.” Ea a descris Italia, sub actualul guvern, drept unul dintre cei mai puternici apărători ai Israelului din Europa.
Tony La Piccirella, activist pentru solidaritate cu Palestina care a făcut parte din Flotila Globală Sumud, a declarat că se teme că proiectul de lege „furnizează un instrument legal pentru a ataca redacțiile, platformele de informare online și rețelele sociale, pentru a reduce la tăcere pe oricine denunță genocidul și întregul sistem economic care îl susține”.
Dar legislația a primit sprijin puternic din partea conducerii instituționale evreiești din Italia. Noemi Di Segni, președinta Uniunii Comunităților Evreiești Italiene (UCEI), a fost audiată de Comisia pentru Afaceri Constituționale a Senatului în ianuarie și a descris acțiunea legislativă împotriva antisemitismului drept „urgentă și inevitabilă”. Di Segni, născută la Ierusalim și fostă membră a armatei israeliene, a respins în mod repetat descrierea războiului Israelului din Gaza drept genocid. În ianuarie 2025, ea a numit astfel de acuzații „inacceptabile”, argumentând că termeni precum „genocid”, „lagăr de concentrare”, „a înfometa”, „nazist” și „apartheid” nu ar trebui folosiți pentru a descrie conduita Israelului.
Proiectul de lege a fost aprobat de Senat cu o majoritate covârșitoare care a inclus o mare parte a opoziției. Șase senatori democrați au votat în favoare, în timp ce partidul în ansamblu s-a abținut, iar aceste diviziuni au continuat și în Cameră. Printre cei mai vocali oponenți ai proiectului de lege se numără Stefania Ascari, de la Mișcarea Cinci Stele, care s-a adresat protestatarilor înainte de a intra în parlament. „Cel mai mare pericol pentru evrei și pentru întreaga lume este statul terorist Israel”, a spus Ascari. Ea a acuzat proiectul de lege că vizează „libertatea de exprimare, autonomia universităților, munca asociațiilor și ONG-urilor”.
Lucrările comisiei urmează să se reia săptămâna viitoare, deși calendarul rămâne incert. Camera a programat un vot final în plen pentru 2 octombrie, lăsând parlamentului o fereastră îngustă pentru a finaliza etapa comisiei. Între timp, în afara parlamentului și pe străzi, mobilizarea este de așteptat să continue.
Protestatarii din Roma și susținătorii lor subliniază că această lege ar putea avea efecte profunde asupra libertății de exprimare în Italia, nu doar în ceea ce privește discursul despre Israel, ci și în ceea ce privește dezbaterea publică în general. Criticii avertizează că adoptarea definiției IHRA ar putea crea un climat de autocenzură, în care jurnaliștii, academicienii și activiștii ar evita să abordeze subiecte legate de Israel de teama unor consecințe legale.
Pe de altă parte, susținătorii legii argumentează că aceasta este necesară pentru a combate o creștere alarmantă a incidentelor antisemite în Europa și pentru a proteja comunitățile evreiești. Ei subliniază că definiția IHRA este un standard internațional recunoscut și că adoptarea ei ar alinia Italia cu alte țări europene care au făcut deja acest pas.
Dezbaterea reflectă o tensiune mai largă la nivel european între protejarea libertății de exprimare și combaterea discriminării și a urii. În timp ce unii văd definiția IHRA ca pe un instrument esențial în lupta împotriva antisemitismului, alții o consideră o încercare de a înăbuși critica legitimă la adresa politicilor israeliene.
În acest context, protestele de la Roma nu sunt doar despre un proiect de lege italian, ci despre o dezbatere globală privind limitele libertății de exprimare, responsabilitatea statelor și dreptul la critică politică. Cu un calendar incert și o mobilizare care continuă, această bătălie legislativă este departe de a fi încheiată.
De ce este important:
Această dezbatere legislativă din Italia are implicații semnificative nu doar pentru libertatea de exprimare în această țară, ci și pentru întreaga Europă. Modul în care este definit antisemitismul și dacă această definiție include sau nu critica la adresa Israelului va stabili un precedent legal important. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, ar putea limita drastic capacitatea jurnaliștilor, activiștilor și academicienilor de a critica politicile israeliene, inclusiv în contextul războiului din Gaza. Mai mult, această lege ar putea influența alte state europene să urmeze același model, creând un efect de domino în ceea ce privește restricționarea discursului politic. Este o chestiune care afectează direct dreptul la informare, libertatea presei și capacitatea societății civile de a monitoriza și denunța încălcări ale drepturilor omului, indiferent de statul implicat.
