Sondajul, realizat de Gallup, estimează că prejudiciul financiar total al escrocheriilor în 2025 se ridică la 68 de miliarde de dolari – o medie de 186 de milioane de dolari pe zi. Deși în peste jumătate dintre cazuri pierderile au fost sub 500 de dolari, media per victimă a fost de 5.578 de dolari, unele escrocherii ajungând la zeci de mii de dolari. Aceste sume pot fi devastatoare pentru gospodăriile cu venituri mici.
Datele arată că persoanele cu venituri anuale sub 80.000 de dolari sunt cel mai grav afectate. Unul din cinci adulți care au fost victime directe sau care trăiesc într-o gospodărie păcălită în 2025 spun că această experiență a creat dificultăți financiare severe. Mai mult, 28% dintre cei afectați direct sau indirect declară că impactul asupra sănătății mintale sau bunăstării a fost „foarte negativ”, iar 45% îl descriu drept „moderat negativ”. Astfel, aproape trei sferturi (73%) dintre respondenți au resimțit un efect advers.
Grupurile vulnerabile sunt ținte mai ușoare. Sondajul relevă că adulții fără studii superioare (7%) sunt mai predispuși să fie înșelați decât cei cu diplomă de licență (4%). De asemenea, persoanele de culoare (8%) și hispanice (9%) raportează rate mai mari decât cele albe (5%). Interesant, vârsta nu pare să fie un factor semnificativ – tinerii și bătrânii sunt la fel de expuși.
Pe termen lung, problema este și mai gravă. Aproape un sfert dintre adulți (24%) spun că au fost înșelați cel puțin o dată în viață, iar 10% au fost victime de mai multe ori. Aceasta sugerează că escrocheriile nu sunt incidente izolate, ci o amenințare persistentă.
Consecințele nu se opresc la portofel și psihic. Gallup avertizează că victimele devin mai precaute, mai puțin dispuse să cumpere online și mai ezitante în relațiile cu afaceri necunoscute. „Într-o perioadă în care încrederea instituțională în SUA este deja fragilă, prevalența escrocheriilor reprezintă nu doar o amenințare financiară personală, ci o erodare mai largă a încrederii în afacerile și sistemele folosite în viața de zi cu zi”, se arată în raport.
Specialiștii atrag atenția că aceste date sunt doar vârful aisbergului. Multe cazuri nu sunt raportate din rușine sau teamă. În plus, odată cu avansul inteligenței artificiale, escrocheriile devin tot mai sofisticate – de la deepfake-uri care imită voci și chipuri, până la mesaje personalizate care păcălesc chiar și utilizatorii experimentați.
Pentru a face față acestei epidemii, autoritățile americane încearcă să întărească legislația și să educe publicul. Sancțiunile împotriva rețelelor de escrocherii, cum ar fi cele recente împotriva unor senatori cambodgieni, sunt pași în direcția bună, dar lupta este departe de a fi câștigată.
De ce este important:
Acest sondaj Gallup arată că escrocheriile nu sunt doar o problemă financiară, ci una de sănătate publică. Impactul psihologic masiv – 73% dintre victime raportând traume – demonstrează că pierderea banilor este doar o parte a poveștii. Încrederea în instituții și în tehnologie se erodează, iar grupurile vulnerabile (minorități, persoane cu venituri mici, fără studii superioare) sunt cele mai afectate. În era inteligenței artificiale, riscul crește exponențial, iar conștientizarea și prevenția devin esențiale pentru protejarea sănătății mintale și financiare a populației.
