Controversa capătă o greutate politică deosebită deoarece președintele John Mahama, pe când se afla în opoziție în 2022, avertiza că folosirea puterii de stat pentru a intimida disidența reprezintă un „plan periculos” pentru democrație. Acum, criticii spun că propriul său guvern face exact ceea ce el condamna atunci. Un oficial de rang înalt al partidului de guvernământ a respins acuzațiile privind o represiune sistematică. „Opoziția sponsorizează intenționat persoane care îl insultă pe președinte”, a declarat el pentru Al Jazeera. „Când legea îi prinde din urmă, ei strigă persecuție pentru a câștiga ieftin capital politic.” El a evidențiat cazul tiktokerului Prince Ofori, cunoscut ca „Fante Comedy”, arestat în august anul trecut pentru presupuse amenințări la adresa președintelui Mahama. La câteva zile după arestare, Ofori a apărut la un miting politic al opoziției, ceea ce, potrivit oficialului, arată cât de repede se politizează astfel de cazuri.
Liderul minorității, Alexander Afenyo-Markin, a fost unul dintre cei mai vocali critici. „Persecuția sponsorizată de stat trebuie să înceteze”, a spus el pentru Al Jazeera. „Arestarea cetățenilor pentru cuvinte care nu constituie amenințări reale nu este justiție, ci intimidare.” El a adăugat că libertatea de exprimare are limite, dar că statul depășește tot mai mult această linie. „Folosirea excesivă a puterii de stat riscă să distrugă câștigurile democratice greu obținute de Ghana.”
În centrul dezbaterii se află prevederi vechi din Codul Penal al Ghanei și din Legea privind Comunicațiile Electronice, pe care autoritățile spun că le aplică acum unui peisaj digital în rapidă mișcare. Susținătorii guvernului susțin că creșterea numărului de arestări reflectă explozia conținutului anonim și nereglementat de pe internet. Un consultant juridic care a analizat cazurile recente a declarat că a numărat cel puțin 16 aplicări eronate ale Secțiunii 208 în ultimele 18 luni, față de aproximativ o duzină în ultimii opt ani. „Legea a fost abuzată dincolo de orice reparație”, a spus el. „Singura soluție este abrogarea.”
Jurnalistul veteran Ben Ephson consideră că Ghana are nevoie de orientări mai clare privind limita dintre exprimarea liberă și prejudiciu. „Guvernul trebuie să explice corespunzător arestările, astfel încât oamenii să poată trage o linie între libertatea presei și jurnalismul responsabil”, a spus el. A adăugat că atât jurnaliștii, cât și instituțiile statului riscă să depășească limitele dacă regulile rămân neclare. „Când comparăm libertatea presei cu drepturile individului, trebuie să avem grijă ca mass-media, în încercarea de a-și face treaba, să nu calce pe drepturile oamenilor.”
Tegha King de la Federația Universală pentru Pace Ghana a spus că preocupările legate de spațiul civic în declin nu sunt unice pentru Ghana. „Spațiul civic global trebuie să cultive mai multă libertate de exprimare, nu mai puțină”, a spus el pentru Al Jazeera. El a susținut că sunt necesare instituții mai puternice, nu mai multe arestări, pentru a gestiona presiunile epocii digitale. „Trebuie să avem instanțe independente, aplicare transparentă a legii, autoreglementare a mass-mediei și educație digitală.”
„Există o lipsă de educație constituțională printre mulți ghanezi”, a declarat David Adofo de la Camera Africană a Producătorilor de Conținut. „Oamenii trebuie să cunoască consecințele acțiunilor lor înainte de a acționa, nu după.” Nana Kofi Opoku-Agyemang de la Centrul pentru Expats NuGhana a spus că mulți ghanezi din diaspora își exprimă îngrijorarea cu privire la erodarea percepută a libertăților presei și politice, mai ales după știrile despre arestarea bloggerilor. „Știrile negative se vând repede. Guvernul trebuie să fie atent să nu proiecteze o imagine negativă a Ghanei în comunitatea din diaspora.”
Un comunicator al NDC (partidul de guvernământ) a spus că cadrul legal în discuție este anterior administrației actuale și a apărat abordarea. „Legile Ghanei, Secțiunea 208 din Codul Penal și Secțiunea 76 din Legea Comunicațiilor Electronice, sunt în vigoare de zeci de ani”, a spus el. „Ceea ce s-a schimbat este volumul imens de conținut nesăbuit, anonim și uneori periculos pe rețelele sociale. Nu există o represiune sistematică. Există doar aplicarea legii existente.”
Ghana rămâne una dintre democrațiile mai deschise din Africa de Vest, cu un sistem politic competitiv și un peisaj media activ. Dar creșterea arestărilor legate de discurs a intensificat controlul asupra limitei până la care statul poate merge în poliționarea exprimării online fără a submina cultura democratică care a definit reputația sa. În calitate de lider al opoziției, Mahama a descris folosirea puterii de stat împotriva disidenței ca fiind un „plan periculos”. Acum, criticii spun că guvernul său se confruntă cu acuzațiile pe care el însuși le-a condamnat cândva. „Nu ar trebui să continuăm să spunem că, pentru că s-a întâmplat ieri, ar trebui să se întâmple și azi și mâine. Acest ciclu trebuie să se încheie”, a spus un activist. „Președintele Mahama are oportunitatea de a lăsa o moștenire de toleranță și libertate de exprimare. Sper că o va valorifica.”
De ce este important:
Această situație este crucială nu doar pentru Ghana, ci pentru întreaga regiune vest-africană și pentru democrațiile emergente din întreaga lume. Ea ilustrează tensiunea tot mai mare dintre securitatea națională și libertățile civile în era digitală. Modul în care Ghana va gestiona aceste arestări și dezbaterea publică va stabili un precedent: fie va întări statul de drept și protecția libertății de exprimare, fie va deschide calea către o reprimare mai amplă a disidenței. Pentru investitori, parteneri internaționali și diaspora, imaginea Ghanei ca far al stabilității democratice este în joc. De asemenea, acest caz subliniază necesitatea urgentă de a moderniza legile privind discursul online în conformitate cu standardele internaționale ale drepturilor omului, pentru a evita abuzurile și pentru a proteja atât securitatea, cât și libertatea.
