Reconstrucția a fost realizată de Parcul Arheologic Pompei, care a anunțat pe site-ul său că a fost făcută în colaborare cu Universitatea din Padova, pe baza datelor de cercetare arheologică provenite din săpăturile de lângă necropola Porta Stabia, chiar în afara zidurilor orașului antic. Anunțul arată o ilustrație generată de AI a ceea ce ar fi putut arăta bărbatul. Acesta este înfățișat alergând pe un drum accidentat, acoperit cu resturi, ținând un castron mare și puțin adânc deasupra capului, folosindu-l ca scut, în timp ce Vezuviul erupe în fundal.
Pompei, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO situat lângă Napoli, a fost îngropat sub cenușă și piatră ponce când Vezuviul a erupt acum aproape 2.000 de ani, păstrând orașul și rămășițele a mii de locuitori într-o stare remarcabil de detaliată. Arheologii au găsit bărbatul ținând un mojar de teracotă, pe care l-au interpretat ca o încercare improvizată de a-și proteja capul de pietrele vulcanice mici care cădeau în timpul erupției. Relatările antice – inclusiv cele ale scriitorului roman Pliniu cel Tânăr – descriu cum locuitorii Pompeiului foloseau obiecte pentru a se proteja în timp ce cenușa și resturile acopereau orașul.
Bărbatul purta și o lampă cu ulei, un inel mic de fier și 10 monede de bronz, obiecte personale care oferă o perspectivă asupra ultimelor sale momente, precum și asupra vieții de zi cu zi din Pompei înainte de catastrofă. Portretul digital a fost creat folosind inteligență artificială și tehnici de editare foto menite să transforme datele scheletice și arheologice într-o înfățișare umană realistă.
„Vasta cantitate de date arheologice este acum atât de mare încât doar cu ajutorul inteligenței artificiale vom putea să le protejăm și să le valorificăm în mod adecvat. Dacă este folosită corect, AI poate contribui la o reînnoire a studiilor clasice”, a declarat directorul parcului Pompei, Gabriel Zuchtriegel, într-un comunicat. Proiectul își propune să facă cercetarea arheologică mai accesibilă și mai captivantă din punct de vedere emoțional pentru public, păstrând în același timp o bază științifică solidă, au spus cercetătorii.
Această descoperire nu este doar o realizare tehnică, ci și o punte între trecut și prezent. Ea ne permite să ne conectăm la nivel uman cu victimele uneia dintre cele mai devastatoare erupții vulcanice din istorie. Imaginea bărbatului care fuge, cu un castron deasupra capului, devine un simbol al luptei pentru supraviețuire în fața forțelor naturii. De asemenea, utilizarea AI în arheologie deschide noi posibilități pentru reconstrucția altor figuri istorice și pentru înțelegerea mai profundă a vieții în antichitate.
De ce este important:
Această inovație demonstrează cum tehnologia modernă poate aduce la viață povești uitate, oferind o perspectivă emoționantă asupra tragediilor istorice. Reconstrucția facială bazată pe AI nu doar că umanizează victimele, dar și îmbunătățește accesul publicului la cercetarea arheologică, făcând-o mai captivantă și mai educativă. În plus, ea subliniază importanța colaborării interdisciplinare între arheologi, istorici și specialiști în tehnologie pentru a păstra și a interpreta moștenirea culturală.
