Coloniștii israelieni din Ierusalimul de Est folosesc descoperiri arheologice pentru a justifica evacuarea palestinienilor din casele lor, într-un proces care combină istoria cu politica și încalcă dreptul internațional.
Arheologii din Pompei au folosit inteligența artificială pentru a reconstrui chipul unui bărbat ucis în erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr., oferind o nouă perspectivă asupra vieții și morții în orașul antic. Portretul digital, realizat pe baza rămășițelor și a obiectelor personale, arată un bărbat care fugea cu un castron deasupra capului, încercând să se protejeze de căderea pietrelor vulcanice.
Marele Muzeu Egiptean, situat lângă Piramidele din Giza, s-a deschis după decenii de întârzieri. Cu peste 100.000 de artefacte, inclusiv comoara lui Tutankhamon, muzeul devine un simbol al renașterii culturale și turistice a Egiptului.
Hatshepsut, faraonul care a guvernat Egiptul antic adoptând o identitate masculină, a fost uitată pentru peste 3.000 de ani. Iată povestea fascinantă a uneia dintre cele mai mari și mai eficiente domnii din istorie, ale cărei realizări au fost șterse deliberat de succesorii săi.
De-a lungul secolelor, omenirea a încercat să reconstituie propria sa poveste. Dar cât de exactă este, de fapt, această imagine pe care ne-am creat-o despre trecutul nostru?
O nouă teorie susținută de dovezi arheologice sugerează că faimoasa Carte din Kells, un manuscris medieval descris ca „lucrarea îngerilor”, ar fi putut fi creată în Portmahomack, Scoția, și nu pe insula Iona. Un proiect de arheologie experimentală își propune să verifice această ipoteză prin reconstrucția unui atelier medieval de pergament.
O echipă de muncitori care efectua reparații la o biserică din Olanda a descoperit un schelet care ar putea aparține legendarului d'Artagnan, modelul real al celebrului personaj din romanul lui Alexandre Dumas. Indiciile istorice și arheologice, inclusiv un glonț în piept și o monedă franceză, sunt promițătoare, dar cercetătorii așteaptă confirmarea ADN.
Descoperiri arheologice recente în Țara Galilor, inclusiv o posibilă capelă și artefacte de lux, sugerează că un cimitir medieval dominat de schelete feminine ar putea fi locul unei comunități religioase timpurii.
Un fragment de mandibulă descoperit într-o peșteră din Somerset demonstrează, prin analize genetice, că oamenii și câinii aveau o relație strânsă în urmă cu 15.000 de ani, cu mult înaintea domesticirii altor animale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.