Imaginile difuzate de rețelele de știri arată momentul impactului: o rachetă lovește direct minaretul moscheii, urmată de o coloană de fum și praf care se ridică la zeci de metri înălțime. Clădirea, construită în anii 1990, era un simbol al comunității locale și găzduia nu doar rugăciuni, ci și activități sociale și educaționale. În jur, corturile improvizate ale refugiaților au fost avariate de suflul exploziei, iar mai multe persoane au fost transportate de urgență la spitalul Al-Shifa din apropiere.
„Era în jurul orei 15:00, când am auzit un zgomot asurzitor. Am ieșit afară și am văzut moscheea prăbușindu-se. Oamenii țipau, copiii plângeau. Nu știam dacă să fugim sau să încercăm să ajutăm”, a declarat Ahmed, un locuitor al cartierului care a preferat să nu-și dea numele complet de teama represaliilor. Potrivit martorilor, înainte de atac nu s-a auzit niciun avertisment, iar zona nu era considerată o țintă militară.
Armata israeliană a confirmat atacul, susținând că moscheea era folosită de militanți Hamas ca centru de comandă și depozit de arme. „Forțele noastre au lovit o țintă teroristă care se afla în interiorul moscheii. Am luat toate măsurile pentru a evita victimele civile, dar gruparea Hamas continuă să folosească infrastructura civilă în scopuri militare”, a declarat un purtător de cuvânt al IDF. Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului au respins aceste justificări, subliniind că atacurile asupra lăcașurilor de cult sunt interzise de dreptul internațional umanitar.
Contextul conflictului este unul extrem de tensionat. De la începutul războiului din octombrie 2023, peste 40.000 de palestinieni au fost uciși, iar aproape întreaga populație a Fâșiei Gaza a fost strămutată. Orașul Gaza, în special, a suferit distrugeri masive, cu cartiere întregi transformate în ruine. Stadioanele, școlile și moscheile au fost adesea transformate în adăposturi improvizate pentru cei care și-au pierdut casele. Stadionul Yarmouk, lângă care a avut loc atacul, găzduia sute de familii strămutate, iar acum multe dintre acestea se tem pentru siguranța lor.
„Nu mai avem unde să mergem. Casele noastre au fost bombardate, iar acum ne atacă și locurile unde încercăm să supraviețuim. Este o încercare de a ne șterge identitatea, de a ne distruge orice urmă de viață normală”, a spus Fatima, o mamă a trei copii, care locuia într-un cort lângă moschee. Ea a povestit că, după explozie, a fugit cu copiii în brațe, fără să știe încotro să o apuce.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Într-un comunicat, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a condamnat atacul, numindu-l „o încălcare gravă a dreptului internațional”. „Atacurile împotriva lăcașurilor de cult, în special atunci când adăpostesc civili, pot constitui crime de război. Cerem o anchetă independentă și responsabilizarea celor vinovați”, a spus Türk. De asemenea, Liga Arabă și Organizația pentru Cooperare Islamică au emis declarații de condamnare, cerând Consiliului de Securitate al ONU să intervină.
Pe de altă parte, Statele Unite, principalul aliat al Israelului, au reiterat sprijinul pentru „dreptul Israelului de a se apăra”, dar au cerut „proporționalitate” și „protejarea civililor”. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Washingtonul „ia în serios” rapoartele despre victimele civile și că „monitorizează situația”. Criticii spun însă că această poziție este ambiguă și nu face suficient pentru a opri violențele.
Analiștii militari subliniază că distrugerea moscheii Al-Muttaqin face parte dintr-un tipar mai larg al campaniei israeliene de a elimina infrastructura Hamas, dar care are un cost uman enorm. „Chiar dacă moscheea ar fi fost folosită de militanți, atacul asupra unei clădiri religioase, în apropierea unui tabără de refugiați, este o acțiune disproporționată. Dreptul internațional cere ca orice atac să respecte principiile distincției, proporționalității și precauției”, a explicat dr. Sarah al-Hariri, expert în drept internațional la Universitatea din Beirut.
Impactul psihologic asupra supraviețuitorilor este devastator. Psihologii care lucrează în Gaza raportează o creștere alarmantă a cazurilor de stres post-traumatic, depresie și anxietate, în special în rândul copiilor. „Acești copii au trăit deja cinci războaie majore. Acum, văd cum până și locurile sfinte sunt distruse. Își pierd orice speranță într-un viitor pașnic”, a spus dr. Mahmoud al-Astal, psiholog la Spitalul Al-Shifa.
În timp ce comunitatea internațională dezbate, viața în Gaza continuă să se degradeze. Blocada impusă de Israel și Egipt limitează sever accesul la alimente, apă, medicamente și electricitate. Organizațiile umanitare avertizează că foametea este iminentă, iar sistemul de sănătate este la un pas de colaps. Atacul asupra moscheii Al-Muttaqin este doar un episod dintr-un șir nesfârșit de tragedii care au loc zilnic în Fâșia Gaza.
De ce este important:
Acest incident ilustrează escaladarea continuă a conflictului israeliano-palestinian și încălcarea sistematică a dreptului internațional umanitar. Distrugerea unui lăcaș de cult, în apropierea unui tabără de refugiați, subliniază suferința civililor prinși în focul încrucișat și ridică întrebări serioase despre proporționalitatea și legalitatea acțiunilor militare. În plus, atacul evidențiază nevoia urgentă de protejare a infrastructurii civile și de responsabilizare a părților implicate, într-un moment în care comunitatea internațională pare incapabilă să oprească violențele.
