Irakul se transformă rapid într-un „câmp de luptă în expansiune”, în contextul în care războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului începe să se reverse dincolo de granițele estice ale țării, generând o instabilitate regională fără precedent. Într-o escaladare gravă a tensiunilor, atacuri aeriene recente au vizat Forțele de Mobilizare Populară (PMF), o organizație fost paramilitară, înființată inițial pentru a combate Statul Islamic (ISIL), dar care este acum integrată în forțele armate regulate irakiene. Aceste atacuri au rezultat în moartea a trei luptători PMF și a doi polițiști irakieni, marcând o nouă pagine sângeroasă în istoria recentă a Orientului Mijlociu.
Conform informațiilor furnizate de o sursă din cadrul securității irakiene către Al Jazeera, dublul bombardament de sâmbătă asupra sediului PMF din apropierea Aeroportului Kirkuk, în nordul Irakului, a provocat nu doar decese, ci și răni grave. Incidentul a lăsat în urmă doi luptători răniți și șase soldați irakieni afectați, subliniind violența cu care sunt executate aceste lovituri. Situația este cu atât mai tensionată cu cât un comunicat oficial al coaliției ex-paramilitare, acum parte integrantă a armatei regulate, a acuzat direct Statele Unite și Israelul, afirmând că victimele au fost supuse unui „atac trădător sionist-american”. Această retorică nu face decât să alimenteze furia populară și să pună presiune pe guvernul de la Bagdad, care se află într-o poziție extrem de delicată.
Complexitatea situației este evidențiată de faptul că, separat, agenția de știri Reuters a citat surse de securitate care au confirmat uciderea a doi membri ai poliției irakiene într-un alt atac aerian care a vizat PMF în orașul Mosul, aflat la aproximativ 170 de kilometri nord-vest de Kirkuk. Aceste incidente succesive demonstrează o coordonare a loviturilor și o îndrăznejie crescândă a forțelor aeriene implicate, transformând Irakul într-un teatru de război secundar, dar extrem de costisitor uman și politic.
Reportajele de la fața locului, realizate de Nicolas Haque de la Al Jazeera chiar din Bagdad, scot în evidență fragilitatea fără precedent a Irakului. Haque notează că țara a devenit un front vulnerabil în criza care a început pe 28 februarie, odată cu loviturile americano-israeliene asupra Iranului, și care amenință acum să antreneze întreaga regiune într-un conflict prelungit și distructiv. De la izbucnirea războiului, grupările înarmate pro-iraniene din cadrul PMF – o organizație umbrelă formată în 2014 la ordinele Marelui Ayatollah Ali Sistani din Najaf pentru a lupta împotriva ISIL (ISIS) – au revendicat atacuri asupra intereselor americane din Irak și din afara granițelor, devenind ele însele ținte ale represaliilor.
O analiză mai profundă a dinamicii interne a PMF relevă o fractură strategică majoră. Deși formal organizația primește ordine de la Bagdad, numeroase facțiuni din cadrul său își declară loialitatea față de Teheran. Această dualitate îl pune pe prim-ministrul irakian într-o situație imposibilă, pe o „sârmă”, așa cum o descrie Haque. Guvernul irakian nu își permite să întoarcă spatele Iranului, vecinul său cel mai puternic și influent, cu care are legături istorice, religioase și economice profunde. În același timp, Bagdadul nu poate ignora Statele Unite, un partener crucial pentru securitatea națională și stabilitatea economică. Până la începutul acestui război, guvernul reușise să mențină o fragilă coeziune, aducând toate părțile la masa negocierilor și gestionând facțiunile rivale. Totuși, expansiunea conflictului a spulberat această iluzie de control.
Evenimentele de sâmbătă nu s-au limitat la atacurile asupra PMF. Într-o dezvoltare paralelă, două drone au vizat o bază aeriană care servește ca hub pentru forțele americane și ale coaliției, situată în apropierea aeroportului Erbil, în regiunea semi-autonomă kurdă. Sistemul american de apărare aeriană C-RAM a fost activat și a reușit să intercepteze dronele, neutralizând amenințarea. Cu toate acestea, presa kurdă, prin intermediul publicației Rudaw, a raportat un atac cu drone asupra casei lui Nechirvan Barzani, președintele regiunii kurde, situată în orașul Duhok, din vest. Aceste incidente indică o diversificare a țintelor și o încercare de a destabiliza liderii locali pro-occidentali.
Reacția internațională nu a întârziat să apară. Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că a purtat o conversație cu Barzani, calificând creșterea numărului de atacuri în Irak drept o „dezvoltare îngrijorătoare”. Franța, ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și actor cheie în NATO, monitorizează cu atenție situația, conștientă că destabilizarea Irakului ar putea avea efecte de domino asupra întregii securități europene, în contextul fluxurilor migratorii și al terorismului internațional.
În plus, Ministerul irakian al Apărării a raportat un incident separat, în care o dronă s-a prăbușit în câmpul petrolier Majnoon, din sudul țării, fără a detona și fără a provoca pagube materiale sau răniți. Totuși, simpla prezență a unei drone într-o zonă strategică vitală pentru economia Irakului, cum este un câmp petrolier, sugerează că infrastructura critică a țării este acum sub amenințare directă. Irakul, care abia și-a revenit după decenii de războaie și sancțiuni, riscă să fie tras înapoi într-un abis al insecurității, cu consecințe imprevizibile pentru populația civilă și pentru echilibrul de forțe din Orientul Mijlociu.
Atacuri aeriene în Irak: Trei luptători PMF și doi polițiști uciși într-o escaladare periculoasă a conflictului
