În contextul unei tensiuni geopolitice fără precedent, Islamabadul a reușit să obțină o victorie diplomatică majoră, în timp ce lumea privește cu nerăbdare semnele unei posibile destinderi în conflictul care a împins regiunea Golfului în pragul abisului. Iranul a acceptat să permită trecerea a 20 de nave sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Hormuz, o mișcare pe care autoritățile din Islamabad au calificat-o drept un „pas însemnat” spre atenuarea uneia dintre cele mai grave crize energetice din istoria modernă. Anunțul a fost făcut de ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, într-o declarație publică, subliniind că, conform înțelegerii, două nave vor putea traversa zilnic canalul navigabil.
Această decizie vine ca un rezultat direct al eforturilor diplomatice intense depuse de Pakistan în ultima săptămână, o mediere care a implicat discuții la cel mai înalt nivel. Ministrul Dar a descris hotărârea Teheranului drept „un vestitor al păcii”, un gest care ar putea contribui la restabilirea stabilității într-o regiune aflată „pe muchie de cuțit”, lăudând inițiativa iraniană ca fiind „binevenită și constructivă”. În mod semnificativ, mesajul diplomatic a fost adresat direct unor figuri cheie ale administrației americane, inclusiv Vicepreședintelui SUA, JD Vance, Secretarului de Stat Marco Rubio și emisarului Steve Witkoff, precum și ministrului de externe iranian, Abbas Araghchi. Acest detaliu subliniază faptul că Islamabadul, angajat în eforturi de mediere pentru încheierea războiului, percepe acest acord mult dincolo de o simplă înțelegere bilaterală de transport maritim, văzând în el o potențială poartă de deschidere către negocieri mai largi.
Contextul acestui acord este unul extrem de sumbru. Strâmtoarea Hormuz, artera vitală a comerțului global cu energie, a fost efectiv închisă în urma atacurilor coordonate lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la data de 28 februarie. Aceste atacuri, care au dus la asasinarea Liderului Suprem Ali Khamenei, au declanșat un război care a provocat pierderea a aproximativ 2.000 de vieți iraniene și peste 1.100 de victime în Liban, trimițând unde de șoc pe piețele financiare globale. După cum a subliniat fostul ministru qatarz Mohammed Al-Hashemi într-o analiză recentă, „Strâmtoarea Hormuz nu este doar un punct de strangulare a petrolului, ci valva aortică a producției globalizate – și, ca orice valvă, când cedează, întregul sistem circulator se prăbușește”.
Impactul economic al acestui blocaj este deja devastator. Cu aproximativ 2.000 de nave blocate pe ambele părți ale acestui canal navigabil îngust, prețul petrolului a sărit peste pragul de 100 de dolari pe baril, înregistrând o creștere de aproximativ 40%. Comerțul maritim prin această zonă a scăzut drastic, cu peste 90%, iar doar aproximativ 150 de nave au reușit să traverseze strâmtoarea de la începutul conflictului, echivalentul traficului dintr-o singură zi normală. Ngozi Okonjo-Iweala, directorul Organizației Mondiale a Comerțului, a avertizat că comerțul global traversează „cele mai grave perturbări din ultimii 80 de ani”.
În acest vid de navigație, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transformat strâmtoarea într-un punct de control quasi-oficial. Navele care doresc să treacă trebuie să depună detalii despre marfă, liste cu echipajul și destinații către intermediari aprobați de IRGC, să primească un cod de autorizare și să fie escortate prin apele teritoriale iraniene. Se pare că cel puțin două nave au plătit pentru acest privilețiu suma de 2 milioane de dolari per traversare, tranzacțiile fiind efectuate în yuan chinezesc. Parlamentul iranian se deplasează acum pentru a legaliza această procedură, vizând transformarea ei într-o sursă permanentă de venituri pentru stat, în condițiile în care Iranul cere recunoașterea internațională a autorității sale asupra strâmtorii ca o condiție pentru încetarea războiului.
Anunțul din sâmbătă reprezintă rodul unei activități diplomatice febrile. Șeful armatei pakistaneze, Feldmareșalul Asim Munir, a purtat discuții cu președintele american Donald Trump, iar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Pakistan, Tahir Andrabi, a reiterat disponibilitatea Islamabadului de a găzdui negocieri, dacă părțile doresc. Între timp, liderii regionali își exprimă îngrijorarea; Sultan Al Jaber, un ministru din Emiratele Arabe Unite, a calificat această strangulare economică drept „terorism economic”, avertizând că „fiecare națiune plătește răscumpărarea la pompă, la magazinul alimentar, la farmacie”.
În timp ce Washingtonul a oferit o fereastră de cinci zile de reducere a atacurilor asupra instalațiilor energetice iraniene, termen care expiră sâmbătă, Israelul a declarat că va continua loviturile indiferent de pauzele diplomatice. În acest peisaj volatil, acordul privind cele 20 de nave pakistaneze apare nu doar ca o măsură de ajutor umanitar și economic pentru Pakistan, ci și ca un test crucial pentru viitorul navigației în Golful Persic.
Pakistan obține un acord cu Iran pentru tranzitarea Strâmtorii Hormuz de către 20 de nave
