Potrivit armatei libaneze și agenției de presă de stat, un atac aerian asupra unui vehicul care circula pe drumul dintre orașul Nabatiyeh și localitatea Marjayoun a ucis un general de brigadă, un căpitan și un alt soldat. Un al doilea atac, asupra satului Saksakiyah, a provocat moartea a șase persoane și rănirea altor patru. Armata libaneză a reacționat prompt, condamnând „agresiunea israeliană continuă, deliberată și repetată împotriva Libanului, a poporului său și a armatei sale”, subliniind că astfel de acțiuni nu fac decât să întărească „reziliența, credința și determinarea” țării. De asemenea, oficialii de la Beirut au acuzat Israelul că încearcă să saboteze eforturile de „a ajunge la o soluție care să restabilească stabilitatea, să stabilească o încetare a focului cuprinzătoare și să conducă la retragerea israeliană din teritoriile libaneze ocupate”.
De partea cealaltă, armata israeliană a confirmat atacul asupra vehiculului, dar a declarat că incidentul este în curs de revizuire. Potrivit unui comunicat oficial, vehiculul s-ar fi deplasat „în mod suspect” către soldații israelieni din apropierea satului Kfar Tibnit, după ce serviciile de informații ar fi primit „indicii concrete” că Hezbollah intenționa să deschidă focul asupra forțelor israeliene din aceeași zonă. Israelul insistă că acțiunile sale vizează exclusiv Hezbollah, nu armata libaneză.
Conflictul a izbucnit pe 2 martie, când Hezbollah a lansat rachete asupra nordului Israelului, la două zile după ce Israelul și Statele Unite au început atacurile asupra Iranului. De atunci, Israelul a lansat o invazie terestră în Liban și a efectuat raiduri ample care au deplasat peste un milion de oameni. Trupele israeliene au ocupat aproximativ o cincime din teritoriul libanez, pătrunzând mai adânc în sudul țării decât în orice alt moment de la sfârșitul ocupației din 1982-2000. Peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban de la începutul războiului, în timp ce în Israel au murit cel puțin 29 de soldați și trei civili.
Noul acord de încetare a focului, anunțat la Washington, a fost rezultatul negocierilor mediate de SUA între Israel și guvernul libanez, care acuză Hezbollah că a atras țara în război și a făcut eforturi pentru a dezarma organizația înainte de ostilitățile recente. Hezbollah, însă, a respins armistițiul. Vineri, președintele Aoun și premierul libanez au criticat Iranul pentru opoziția față de acest acord, acuzând Teheranul că folosește Libanul ca „monedă de schimb” în propriile negocieri cu Washingtonul.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a răspuns sâmbătă pe X, afirmând că, după comentariile lui Aoun, „ai crede că Iranul a ocupat o cincime din Liban, a deplasat un sfert din libanezi și bombardează țara sa zilnic”. „Dacă Libanul ar fi fost o monedă de schimb pentru Iran, am fi avut un acord de mult timp. Salvați Libanul de dușmanul vostru real, domnule președinte”, a adăugat Araghchi, referindu-se la Israel.
Acest atac aerian subliniază fragilitatea păcii în regiune și complexitatea relațiilor dintre Liban, Israel, Iran și Statele Unite. Deși armata libaneză nu este implicată direct în conflictul cu Israelul, victimele din rândurile sale demonstrează că nimeni nu este la adăpost de violențele care continuă să sfâșie Orientul Mijlociu. Rămâne de văzut dacă noul acord de încetare a focului va supraviețui acestor provocări sau dacă regiunea se va scufunda din nou într-un război total.
De ce este important:
Acest incident nu doar că subminează ultimul acord de încetare a focului, dar evidențiază și tensiunile profunde dintre actorii regionali. Moartea ofițerilor armatei libaneze, o instituție respectată și neutră în conflict, riscă să radicalizeze opinia publică și să complice și mai mult eforturile de pace. În plus, schimbul de acuzații dintre Liban și Iran arată cât de ușor poate fi atrasă o țară în calculele geopolitice ale marilor puteri. Pentru România, ca stat membru UE și NATO, stabilitatea în Orientul Mijlociu are impact direct asupra securității energetice, fluxurilor de refugiați și relațiilor internaționale. Este esențial să urmărim evoluțiile și să sprijinim soluțiile diplomatice care pot aduce pacea în această regiune instabilă.
