Aceste atacuri de tip „răzbunare” reprezintă cele mai sângeroase confruntări din ultimii ani în războiul civil yemenit și marchează o escaladare majoră a conflictului, care a fost reaprins de războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la 28 februarie. Deși o încetare a focului mediată de ONU în aprilie 2022 a oprit luptele majore, violențele au revenit spectaculos pe 13 iulie, când o lovitură aeriană saudită a vizat pista aeroportului din Sanaa, împiedicând aterizarea unui avion iranian care transporta o delegație houthi de rang înalt. Ca răspuns, houthiții au atacat aeroportul Abha din sud-vestul Arabiei Saudite și au anunțat o blocadă asupra transporturilor saudite în Marea Roșie, lovind și instalații petroliere din regat, ceea ce a adăugat noi perturbări economiei globale.
Coaliția condusă de Arabia Saudită a ripostat cu atacuri asupra orașului Hodeidah și a insulei Kamaran, cea mai mare insulă a Yemenului din Marea Roșie, și a întărit trupele yemenite de-a lungul liniilor de front pentru a pregăti o ofensivă terestră împotriva houthiților. În acest context, emisarul ONU pentru Yemen, Hans Grundberg, a avertizat vineri că „Yemenul se confruntă astăzi cu un risc mai mare de reluare a conflictului la scară largă decât în orice alt moment de la armistițiul mediat de ONU din aprilie 2022”. El a subliniat că escaladarea riscă „să pună în pericol câștigurile armistițiului din 2022, atrăgând totodată țara într-o confruntare regională mai largă, cu consecințe devastatoare pentru populație”.
Contextul istoric al acestui război este complex. Houthiții, susținuți de Iran, au capturat capitala Sanaa în septembrie 2014, iar o coaliție condusă de Arabia Saudită a intervenit în martie 2015 în sprijinul guvernului recunoscut internațional. Conflictul a ucis sute de mii de oameni, a provocat una dintre cele mai grave crize umanitare din lume și a ajuns într-un impas militar. Armistițiul din 2022 a adus o relativă calmare, dar acum totul pare să se fi prăbușit. Atacurile de luni asupra al-Makha și Marib nu sunt doar o continuare a violențelor, ci un semnal că părțile implicate sunt pregătite să reia războiul total, ignorând apelurile internaționale la dezescaladare.
Analiștii subliniază că implicarea tot mai profundă a Iranului și a Israelului în regiune a transformat Yemenul într-un câmp de luptă proxy, unde interesele marilor puteri se ciocnesc direct. Atacurile houthiților asupra unor ținte saudite și asupra porturilor din Marea Roșie au un impact direct asupra comerțului global, iar răspunsul coaliției saudite riscă să deschidă un nou front în Orientul Mijlociu, deja tensionat de războiul din Gaza și de confruntările dintre Israel și Iran. În plus, blocada asupra transporturilor saudite și loviturile asupra instalațiilor petroliere ar putea duce la creșterea prețurilor la energie la nivel mondial, într-un moment în care economia globală este deja fragilă.
Pe plan intern, situația umanitară este catastrofală. Milioane de yemeniți depind de ajutoare internaționale, iar reluarea luptelor ar putea întrerupe complet accesul la alimente, apă și medicamente. Portul al-Makha este vital pentru importurile de bunuri de bază, iar distrugerea sa ar agrava foametea și epidemiile. De asemenea, atacurile asupra Marib, un oraș strategic bogat în resurse de petrol și gaz, ar putea declanșa o criză a refugiaților, deoarece sute de mii de persoane strămutate s-au refugiat acolo în ultimii ani.
În ciuda apelurilor repetate ale ONU și ale comunității internaționale, ambele părți par hotărâte să continue escaladarea. Houthiții văd în aceste atacuri o modalitate de a-și consolida poziția de negociere, în timp ce guvernul yemenit și coaliția saudită încearcă să profite de slăbirea Iranului în urma conflictului cu Israelul. Totuși, istoria recentă arată că nicio parte nu poate obține o victorie militară decisivă, iar singura soluție rămâne dialogul politic. Fără o presiune internațională fermă și fără un angajament real al tuturor actorilor regionali, Yemenul riscă să devină din nou un mormânt pentru sute de mii de civili nevinovați.
De ce este important:
Această escaladare nu este doar o criză locală, ci un test pentru ordinea regională și globală. Reluarea războiului în Yemen ar putea destabiliza întreaga Peninsula Arabică, ar putea perturba rutele maritime critice din Marea Roșie și ar putea exacerba criza energetică mondială. În plus, ea demonstrează fragilitatea armistițiilor mediate de ONU atunci când marile puteri își urmăresc propriile interese geopolitice. Pentru România și Europa, consecințele se resimt prin posibile creșteri ale prețurilor la energie și prin noi valuri de migrație. Este esențial ca comunitatea internațională să intervină ferm pentru a opri această spirală a violenței, înainte ca Yemenul să devină un nou câmp de luptă al unui război regional devastator.
