Contextul este sumbru. Mali se confruntă de ani buni cu o criză de securitate profundă, iar grupările jihadiste, în special cele afiliate Al-Qaeda, au transformat centrul și nordul țării într-un câmp de luptă. Atacurile de miercuri vin la doar o zi după ce un comando înarmat a luat cu asalt închisoarea centrală Kenieroba, un complex modern situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de capitala Bamako. În acea închisoare erau deținuți aproximativ 2.500 de prizonieri, dintre care cel puțin 72 erau considerați „de mare valoare” de către statul malian. Evadările și eliberările forțate sunt un semnal clar că grupările reușesc să lovească în inima sistemului de securitate.
Dar să nu ne grăbim. Pentru a înțelege amploarea acestor evenimente, trebuie să privim mai atent la dinamica din regiune. În perioada 25-26 aprilie, gruparea Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), afiliată Al-Qaeda, a fuzionat cu Frontul de Eliberare a Azawadului (FLA), o grupare rebelă dominată de tuaregi. Această alianță a dus la o escaladare fără precedent. Atacurile din aprilie au vizat inclusiv reședința ministrului Apărării, Sadio Camara, care a fost ucis într-un atentat cu mașină-capcană, și locuința liderului juntei militare, Assimi Goita. Deși Goita a apărut la televiziunea de stat pe 28 aprilie pentru a declara că situația este sub control, realitatea de pe teren este cu totul alta.
„Amenințarea este încă prezentă”, a recunoscut comandantul armatei maliene, Djibrilla Maiga, într-o conferință de presă la Bamako. El a adăugat că forțele armate încearcă să perturbe manevrele inamicului, dar că luptătorii se reorganizează după atacurile din aprilie. Mai mult, JNIM a anunțat săptămâna trecută că va impune o blocadă asupra capitalei Bamako, instalând puncte de control pe drumurile de acces. Maiga a confirmat că grupările se concentrează pe rutele către Kayes și Kita, perturbând călătoriile spre vestul Mali, dar a asigurat că alte drumuri, inclusiv cel către Segou, sunt încă practicabile.
În nord, situația este la fel de tensionată. Luptătorii FLA au cucerit orașul Kidal și baza strategică Tessalit. Armata maliană își repoziționează unitățile, dar fără a oferi detalii concrete. În acest haos, civilii sunt prinși la mijloc. Jurnalistul Al Jazeera, Nicolas Haque, a explicat că, pe lângă violențe, populația se confruntă cu efectele sezonului secetos. „Nu a plouat de luni de zile, iar conflictele pentru resursele de apă s-au intensificat, în special în centrul Mali, între satele fulani și milițiile dogon susținute de forțele maliene. Acesta este un punct fierbinte”, a spus el.
Atacurile de miercuri demonstrează că grupările cu obiective diferite pot acționa coordonat, lovind în inima regimului militar. Deși Maiga a afirmat că forțele maliene au „neutralizat” câteva sute de „teroriști” de la atacurile din 25 aprilie, realitatea este că violența nu face decât să se extindă. Fiecare atac subminează și mai mult autoritatea statului și capacitatea acestuia de a proteja cetățenii.
În acest context, comunitatea internațională privește cu îngrijorare. Mali este deja izolată diplomatic după loviturile de stat din 2020 și 2021, iar prezența mercenarilor ruși de la Wagner a complicat și mai mult situația. Atacurile recente arată că nici măcar capitala nu mai este sigură. Blocada anunțată de JNIM asupra Bamako ar putea transforma orașul într-o capcană, iar populația, deja afectată de sărăcie și insecuritate alimentară, ar putea suferi și mai mult.
De ce este important:
Aceste atacuri nu sunt doar o statistică sumbră. Ele reprezintă o escaladare periculoasă a conflictului din Sahel, o regiune care deja se confruntă cu una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Alianța dintre JNIM și FLA ar putea schimba radical echilibrul de putere în Mali, iar blocada asupra capitalei ar putea duce la o criză umanitară de proporții. În plus, uciderea ministrului Apărării și atacurile asupra reședinței liderului juntei arată că nici măcar vârfurile regimului militar nu sunt în siguranță. Pentru România și Europa, aceste evenimente au relevanță indirectă, deoarece instabilitatea din Sahel alimentează fluxurile migratorii și extinderea rețelelor teroriste. Este esențial ca comunitatea internațională să nu ignore această criză, ci să sprijine eforturile de mediere și de protejare a civililor.
