Ministrul Comunicațiilor, Anika Wells, a declarat într-o conferință de presă: „Oamenii își obțin din ce în ce mai mult știrile direct de pe Facebook, TikTok și Google.” Această realitate a determinat guvernul să acționeze, mai ales după ce Meta a eliminat complet conținutul de știri de pe platformele sale în Australia în 2024, declanșând valuri de concedieri în redacțiile locale. Noul mecanism este conceput pentru a elimina orice cale de ocolire: platformele vor fi taxate indiferent dacă găzduiesc sau nu știri.
Conform proiectului, cele trei mari platforme – Meta (Facebook, Instagram), Google (inclusiv YouTube) și TikTok – vor trebui fie să încheie acorduri comerciale cu editorii de presă locali, fie să plătească o taxă de 2,25% din veniturile lor din Australia. Cu cât încheie mai multe acorduri, cu atât taxa efectivă scade, până la 1,5%. Estimările guvernului arată că această măsură ar putea genera între 200 și 250 de milioane de dolari australieni anual, fonduri care ar reveni direct industriei jurnalistice.
Premierul Anthony Albanese a subliniat importanța măsurii: „Jurnaliștii sunt forța vitală a sectorului media din Australia, jucând un rol esențial în informarea comunităților cu știrile care contează pentru ele.” Declarația vine pe fondul unei dezbateri globale tot mai aprinse privind echitatea economică dintre platformele digitale și producătorii de conținut.
Prima încercare a Australiei, „News Media Bargaining Code” intrat în vigoare în 2021, a avut un defect major: permitea companiilor să evite plata prin simpla eliminare a știrilor de pe platforme. Meta a făcut exact acest lucru în 2024, ceea ce a dus la pierderi masive de locuri de muncă în presa australiană. Noul NBI închide această portiță, deoarece taxa se aplică indiferent de prezența conținutului de știri.
O noutate importantă este includerea TikTok în sfera de reglementare, o extindere semnificativă față de codul anterior. De asemenea, proiectul de lege exclude în mod explicit serviciile de inteligență artificială. Ministrul adjunct al Trezoreriei, Daniel Mulino, a explicat că „AI nu este inclus în domeniul de aplicare al acestei măsuri, deoarece este examinat în alte forumuri de politici, inclusiv în cadrul lucrărilor privind drepturile de autor conduse de Procurorul General.”
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Administrația Trump s-a opus constant taxelor pe serviciile digitale ale companiilor americane, amenințând cu tarife vamale împotriva țărilor care le impun. Recent, Trump a avertizat Marea Britanie că ar putea face față unor tarife dure dacă nu renunță la propria taxă pe serviciile digitale. Întrebat despre posibila reacție a Casei Albe, premierul Albanese a răspuns ferm: „Suntem o națiune suverană, iar guvernul meu va lua decizii bazate pe interesul național al Australiei. Facem acest lucru în toate domeniile.”
Dacă proiectul va fi adoptat, platformele au termen până în iulie pentru a se conforma, dată la care taxa intră în vigoare. Australia nu este singură în această luptă. Canada, Brazilia și Uniunea Europeană au încercat, cu rezultate mixte, să reglementeze relația dintre Big Tech și presă. Legea Canadei din 2023 a determinat Meta să elimine complet știrile de pe platformă. Proiectul Braziliei este blocat în parlament din 2019. UE are reguli, dar aplicarea variază semnificativ.
Africa de Sud oferă poate cel mai clar model de succes: autoritățile de reglementare au intermediat acorduri directe cu Google, Meta, TikTok și Microsoft, asigurând aproximativ 40 de milioane de dolari pentru presa locală pe o perioadă de cinci ani. Australia pare să meargă pe aceeași linie, dar cu o abordare mai dură.
De ce este important:
Această inițiativă australiană reprezintă un precedent major în reglementarea globală a Big Tech. Dacă va fi adoptată, va demonstra că statele pot impune taxe eficiente chiar și atunci când companiile încearcă să se sustragă prin eliminarea conținutului. Miza este uriașă: supraviețuirea jurnalismului de calitate într-o eră în care platformele digitale au devenit principalul canal de distribuție a știrilor. Fără o finanțare adecvată, redacțiile se prăbușesc, iar dezinformarea proliferează. Australia oferă un model care ar putea fi urmat de alte țări, inclusiv de România, unde dezbaterea privind taxarea giganților tech este încă la început.
