„Lucrăm la asta ca prioritate, pentru că este ceva cu care generațiile anterioare nu s-au confruntat, motiv pentru care este complex”, a declarat Albanese în fața Parlamentului. El a adăugat că guvernul se întreabă „dacă legile sunt suficient de puternice” și dacă Julie Inman Grant, comisarul pentru siguranță online al Australiei, „are toate puterile la dispoziție”.
Contextul internațional este și el relevant. Marea Britanie a anunțat recent planuri similare de a interzice copiilor sub 16 ani accesul la o serie de platforme, pentru a-i proteja de conținut dăunător și de timpul excesiv petrecut pe ecrane. Canada, Brazilia și Indonezia au introdus deja legislație sau au anunțat restricții bazate pe vârstă. Franța, Spania, Danemarca, Thailanda și Coreea de Sud se numără printre țările care studiază sau dezvoltă abordări similare.
În Australia, eSafety Commissioner, autoritatea de supraveghere a siguranței online, a declarat în aprilie că ia în considerare acțiuni în instanță împotriva Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube, acuzându-le că nu fac suficient pentru a ține copiii mici departe de platformele lor. Aceste platforme, alături de X, Kick, Reddit, Threads și Twitch, riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (aproximativ 34 de milioane de dolari americani) dacă nu iau măsuri rezonabile pentru a elimina conturile copiilor mici.
Lisa Given, expert în științe informaționale de la Universitatea RMIT din Melbourne, consideră că reforma propusă de guvern este un răspuns la dovezile că interdicția eșuează. Printre aceste dovezi se numără datele proprii ale eSafety, publicate în martie, care arată că șapte din zece copii sub vârstă legală continuă să dețină conturi pe Facebook, Instagram, Snapchat și TikTok de la intrarea în vigoare a legii. Given a mai citat un studiu publicat miercuri în British Medical Journal, care a constatat că 85% dintr-un grup de australieni cu vârste între 12 și 17 ani foloseau platforme restricționate.
„Cred că este un eșec”, a spus Given. „Mulți copii au declarat în mass-media că și ei consideră că acesta este un exercițiu eșuat.”
Ziarul Sydney Morning Herald a relatat că Inman Grant a declarat într-un interviu de la începutul lunii iunie: „Nu am puteri suficiente”. „Aș spune că un regulator este la fel de bun ca instrumentele și resursele pe care le primește”, a citat ziarul. Associated Press a cerut vineri biroului lui Inman Grant să comenteze exactitatea acestor relatări, dar biroul nu a răspuns imediat.
Given a spus că Inman Grant se confruntă cu o provocare în aplicarea legislației pe care platformele o resping. „Fie comisarul pentru siguranță online are nevoie de mai multe puteri, fie trebuie să avem o altă abordare a aplicării legii”, a spus Given. Ea se așteaptă ca instanțele să decidă ce constituie „pași rezonabili” ceruți de lege pentru a ține copiii departe de platforme.
Albanese a declarat că, în cadrul eforturilor sporite de aplicare a interdicției pe rețelele sociale, guvernul său va continua cu legislația privind obligația digitală de îngrijire, care va face platformele responsabile pentru prejudiciile previzibile cauzate de conținut și algoritmi.
De ce este important:
Această inițiativă a Australiei este crucială deoarece stabilește un precedent global pentru protejarea copiilor în mediul digital. Eșecul inițial al legii arată cât de dificilă este aplicarea unor astfel de restricții, iar întărirea măsurilor demonstrează că guvernele trebuie să fie proactive și să colaboreze cu platformele pentru a asigura siguranța minorilor. De asemenea, dezbaterea evidențiază tensiunea dintre libertatea digitală și protecția copiilor, o problemă cu care se confruntă tot mai multe țări. Rezultatul acestor eforturi va influența probabil politicile viitoare la nivel mondial, în special în ceea ce privește responsabilitatea platformelor de social media.
