Campania a început cu arestarea lui Adnan al-Jumaili, subsecretarul Ministerului Petrolului pentru Afaceri de Rafinare, la 30 mai, la domiciliul său din localitatea al-Ishaqi, la nord de Bagdad. Consiliul Suprem Judiciar din Irak a anunțat marți că, în urma investigațiilor, au fost confiscați aproximativ 86 de milioane de dolari în numerar, 70 de proprietăți, 21 de vehicule și aproximativ trei kilograme de bijuterii din aur. Aceste bunuri sunt legate de presupusele fraude în proiecte gestionate de al-Jumaili și de alți oficiali implicați în caz. De asemenea, a fost arestat și Raed al-Jubouri, fostul guvernator al provinciei Salah al-Din, care ocupa funcția de director al sănătății în acea regiune la momentul arestării.
Aceasta este cea mai importantă acțiune anticorupție de când al-Zaidi a preluat funcția pe 16 mai. Premierul a ordonat investigarea contractelor guvernamentale din ultimii ani pentru a descoperi dovezi de corupție. În plus, a anulat proiectul de dezvoltare a Aeroportului Internațional Bagdad, în valoare de 764 de milioane de dolari, din cauza suspiciunilor de corupție. Una dintre primele sale decizii a fost înființarea Consiliului Suprem Suveran pentru Integritate, Supraveghere și Recuperare a Fondurilor Publice, un organism prezidat chiar de premier, care va monitoriza ministerele, entitățile nonguvernamentale și guvernoratele pentru a preveni risipa banilor publici și a recupera activele statului.
„Guvernul irakian și premierul consideră corupția una dintre cele mai grave amenințări la adresa statului irakian și a ordinii sale politice”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Haider al-Aboudi, într-o conferință de presă recentă.
Cu toate acestea, scepticismul rămâne ridicat. Mousa Faraj, fostul șef al Comisiei Federale pentru Integritate din Irak, a declarat pentru Al Jazeera: „Recunosc că este prima dată când văd un efort anticorupție colectiv condus de premier. Dar sfatul meu pentru premier este să înceapă cu dosarele vechi și majore. În fruntea lor se află licitațiile valutare ale Băncii Centrale din anii anteriori, unde corupția a ajuns la zeci de miliarde de dolari.”
Corupția din Irak este profund înrădăcinată în structura politică. Partidele și politicienii folosesc rețelele de patronaj pentru a jefui resursele statului. Potrivit Transparency International, Irakul s-a clasat pe locul 136 din 182 de țări în Indicele de Percepție a Corupției pentru 2025, deși raportul a remarcat unele îmbunătățiri. Cu toate acestea, „obstacole structurale semnificative” trebuie depășite pentru o îmbunătățire dramatică.
Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din 2024 privind corupția în Irak a subliniat „dependența continuă de cadre juridice largi care s-ar putea să nu corespundă pe deplin gravității corupției implicate”. De exemplu, unele infracțiuni de corupție sunt pedepsite cu doar un an de închisoare, în ciuda sumelor uriașe deturnate.
Ghalib Aldaamy, profesor universitar de media și fost angajat al Comisiei pentru Integritate, a declarat: „Corupția în Irak este protejată politic. Astfel, combaterea ei devine o sarcină foarte complicată. Este legată direct de natura și compoziția sistemului politic. Vă puteți imagina că unii dintre cei care comit astfel de crime cred că nu fac nimic greșit, deoarece au o doctrină religioasă care spune că fondurile publice nu aparțin nimănui?”
În ciuda acestor provocări, campania actuală aduce o rază de speranță. Pe 28 mai, Comisia Federală pentru Integritate a anunțat că a dejucat o încercare de a sustrage 1,5 trilioane de dinari irakieni (1,145 miliarde de dolari) de la două bănci de stat, Al-Rafidain și Al-Rasheed. În martie 2021, Comisia Federală pentru Integritate estimase că 240 de miliarde de dolari fuseseră scoși ilegal din țară de la invazia condusă de SUA din 2003, echivalentul a 32% din veniturile Irakului în acea perioadă de 18 ani.
Departamentul de Recuperare a Activelor al comisiei are potențialul de a recupera miliardele de dolari pierdute, dar acest lucru este extrem de dificil. „Restaurarea fondurilor furate, fie din interiorul țării, fie din străinătate, este un proces foarte dificil, dacă nu imposibil”, a spus Mohammed Raheem al-Rubie, șeful Fundației al-Nahrain pentru Transparență și Integritate. „Unul dintre motive este sistemul juridic irakian învechit, care se bazează încă pe codul penal din 1969. Majoritatea legilor din acest cod nu acoperă aceste tipuri de infracțiuni financiare comise după 2003. Iar dacă o fac, nu sunt proporționale cu amploarea și gravitatea crimelor comise.”
Al-Rubie a subliniat că este necesară actualizarea codului juridic pentru a face față corupției post-2003, deși legi privind integritatea, câștigurile ilicite și spălarea banilor au fost adăugate ulterior.
În concluzie, campania lui al-Zaidi reprezintă un pas important, dar nu suficient. Fără reforme sistemice profunde, care să includă actualizarea legislației, protejarea independentei justiției și eliminarea imunității politice pentru corupți, Irakul riscă să rămână captiv în cercul vicios al corupției. Publicul irakian, obișnuit cu promisiuni neonorate, așteaptă acum acțiuni concrete, nu doar arestări spectaculoase.
De ce este important:
Această campanie anticorupție din Irak este crucială nu doar pentru viitorul țării, ci și pentru stabilitatea regională. Corupția a subminat încrederea în instituții, a descurajat investițiile străine și a alimentat instabilitatea. Dacă premierul al-Zaidi reușește să demonteze rețelele de corupție și să recupereze fondurile furate, ar putea deschide calea către o guvernanță mai transparentă și o dezvoltare economică reală. În caz contrar, Irakul riscă să rămână o țară bogată în resurse, dar sărăcită de corupție, unde cetățenii nu beneficiază de roadele petrolului. Este un test de turnură pentru noul premier și pentru întregul sistem politic irakian.
