La ceremonia de deschidere, primarul orașului Braunau, Johannes Waidbacher, a declarat că speră ca această transformare să arate că comunitatea locală „își înfruntă istoria și își asumă responsabilitatea”. „Cred că deschiderea secției de poliție aduce claritate în discuție și, poate, și un pic de liniște pentru locuitorii din Braunau”, a adăugat el, în prezența ministrului de Interne, Gerhard Karner. Aproximativ 100 de persoane au asistat la un concert susținut de o orchestră în curtea clădirii, printre care și vreo 30 de ofițeri în uniformă, deși puțini localnici au făcut drumul până acolo, conform agenției de presă AFP.
Șeful departamentului de istorie al Ministerului de Interne austriac, Stephan Mlczoch, a explicat reporterilor, în timpul unui tur al clădirii: „Scopul a fost să prevenim orice asociere cu Adolf Hitler, să îi eliminăm acea aură de mister”. Acea aură fusese cultivată de cultul personalității lui Hitler în timpul regimului nazist, când „casa natală a Führerului” fusese transformată într-un muzeu de artă. Hitler s-a născut acolo pe 20 aprilie 1889; familia sa s-a mutat la câteva săptămâni după.
Trecătorii se opresc adesea să facă fotografii, dar opiniile lor despre Hitler nu sunt, de obicei, cunoscute. Oficialii locali spun că acum există doar „incidente izolate” legate de vizitatori, mai puține decât înainte. Cu toate acestea, criticii susțin că schimbarea funcției clădirii nu va șterge istoria și asocierea cu liderul nazist. „Lumea nu va uita unde s-a născut cel mai mare criminal în masă din istorie. Wikipedia nu își va modifica intrările”, a spus Robert Eiter, de la Comitetul Mauthausen și Rețeaua împotriva rasismului și extremismului de dreapta. El a adăugat că nu se va reduce numărul neonaziștilor care fac „pelerinajul la Braunau”.
Întrebat despre reacția publicului la acest proiect, primarul Waidbacher a declarat pentru agenția Reuters: „Cred că, în general, locuitorii din Braunau au acceptat proiectul și pot trăi cu el”. În același timp, unii rezidenți sunt nemulțumiți de noua destinație a clădirii. „Aș fi preferat să facă altceva, dar așa este”, a spus Irene, în vârstă de 74 de ani, adăugând că ar fi vrut ca o organizație caritabilă să rămână acolo. Waidbacher a făcut parte dintr-o comisie care a recomandat ca imobilul să fie folosit fie în scop caritabil, fie administrativ oficial. În cele din urmă, a spus el, prezența unei organizații caritabile ar fi făcut clădirea prea accesibilă publicului.
Pe trotuarul din fața clădirii se află o piatră adusă de la lagărul de concentrare Mauthausen, cu inscripția „Niciodată fascism”. Piatra rămâne pe loc, iar recent a fost adăugat un semn care scrie „Poliție”. Această piatră este un memento puternic al ororilor regimului nazist, iar prezența ei lângă o secție de poliție simbolizează angajamentul autorităților de a nu uita trecutul.
Transformarea casei natale a lui Hitler într-o secție de poliție nu este doar o măsură practică, ci și una simbolică. De-a lungul anilor, clădirea a fost o sursă de controverse. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost folosită ca bibliotecă, bancă, iar mai târziu ca atelier și centru pentru persoane cu dizabilități. În 2011, proprietara a refuzat să vândă clădirea statului, iar aceasta a rămas goală timp de câțiva ani. În 2016, Curtea Constituțională a Austriei a decis că statul poate expropria imobilul, iar în 2017 a fost cumpărat oficial.
Decizia de a transforma clădirea într-o secție de poliție a fost luată după lungi dezbateri. Unii au sugerat transformarea într-un muzeu al istoriei naziste, dar autoritățile s-au temut că un astfel de muzeu ar putea atrage și mai mulți extremiști. Alții au propus demolarea clădirii, dar aceasta ar fi fost o soluție prea radicală și ar fi putut fi interpretată ca o încercare de a ascunde trecutul. În cele din urmă, s-a optat pentru o soluție care să „demistifice” locul, transformându-l într-un simbol al ordinii și al legii.
Criticii, însă, rămân sceptici. „Nu poți șterge istoria doar schimbând funcția unei clădiri”, a spus istoricul Michael Wildt, de la Universitatea Humboldt din Berlin. „Hitler s-a născut acolo, iar acest fapt nu va fi uitat niciodată. Ceea ce contează este modul în care societatea austriacă își asumă această moștenire.”
Pe de altă parte, susținătorii proiectului consideră că este un pas important în direcția corectă. „Nu putem schimba trecutul, dar putem decide cum îl comemorăm”, a declarat ministrul de Interne, Gerhard Karner. „Această secție de poliție va fi un loc al ordinii și al justiției, exact opusul a ceea ce a reprezentat Hitler.”
În plus, prezența poliției în clădire va descuraja, probabil, vizitele neonaziștilor. Deși unii extremiști ar putea încerca să facă din loc un simbol al rezistenței, autoritățile sunt pregătite să intervină. „Vom monitoriza situația îndeaproape”, a spus un purtător de cuvânt al poliției locale. „Oricine va încerca să transforme acest loc într-un altar al urii va fi tratat conform legii.”
Transformarea casei natale a lui Hitler într-o secție de poliție este un exemplu al modului în care societățile pot gestiona trecutul dificil. Nu este o soluție perfectă, dar este una care încearcă să echilibreze memoria istorică cu nevoile prezente. Rămâne de văzut dacă această măsură va reuși să descurajeze pelerinajele neonaziste sau dacă va fi doar o picătură într-un ocean de extremism.
De ce este important:
Această transformare simbolizează eforturile Austriei de a se distanța de trecutul nazist și de a transforma un loc de pelerinaj pentru extremiști într-un simbol al ordinii și al legii. Deși criticii susțin că istoria nu poate fi ștearsă, măsura ar putea reduce vizitele neonaziste și ar putea oferi o lecție despre cum societățile pot gestiona moștenirea dificilă. Este un pas mic, dar semnificativ, în lupta împotriva extremismului de dreapta și în promovarea valorilor democratice.
