Totul a început miercuri, când TechCrunch a raportat că consiliul de administrație al Automattic a votat să pună Mullenweg în congediu plătit, motivul rămânând oficial necomunicat. Mark Davies, directorul financiar (CFO), a fost numit CEO interimar cu "încrederea totală a consiliului". Dar Mullenweg nu a acceptat decizia. Conform surselor interne citate de TechCrunch, el a început să exclude alți administratori din Slack-ul companiei — platforma vitală pentru o organizație complet distribuită, fără sedii fizice — și a anunțat angajaților că "totul s-a rezolvat" și că el este din nou la comandă.
Ce a urmat a fost o serie de mesaje care au lăsat mulți colegi perplexi. "Sunt un pirat acum", a scris Mullenweg pe Slack, urmat de jurământe — lucru neobișnuit pentru un om cunoscut pentru calmul și rațiunea sa. "Dacă aceasta este o problemă de resurse umane, vă rog să mă îngrădiți, deoarece cei care mă îngrădeau de obicei sunt cu Mark Davies", a adăugat, într-o replică care sună ca un amestec de provocare și adevărată frustrare. Când jurnaliștii l-au întrebat dacă declarațiile sale sunt serioase, a promis un articol de blog. Când articolul a apărut, era despre... cumpărarea unei case pe apă (houseboat). Întrebat dacă trollează, a răspuns: "Nu sunt un troll, sunt un pirat, evident."
Pe X (fostul Twitter), Mullenweg a notat că aceasta ar fi probabil a cincea dată când se confruntă cu un "ciocan de stat" (coup) în interiorul companiei pe care a fondat-o. O afirmație care, dacă este adevărată, arată o tensiune cronică între visul fondatorului și realitățile guvernanței corporatiste la scară largă.
Comunicatul oficial al Automattic, trimis TechCrunch sâmbătă după ora 17:00 EST, a fost laconic dar categoric: "Matt Mullenweg este președintele și CEO-ul Automattic, cu sprijinul total al consiliului, și dacă căutați online puteți vedea mulți executivi de top și Automatticians care îl susțin." Referința la "susținere online" pare să aludă la repostările lui Mullenweg de pe X, unde angajați și observatori externi au exprimat solidaritatea.
Dar povestea nu se oprește aici. Vineri, Automattic nu a răspuns la cererile repetate de comentarii privind demisia lui Toni Schneider din consiliu. Schneider, care a fost CEO al Automattic între 2006 și 2014 și a jucat un rol crucial în scalarea companiei, conduce acum Bluesky — rețeaua socială descentralizată care crește rapid ca alternativă la X. Demisia sa, dacă este confirmată, ar semnala o fracțiune profundă în consiliu, posibil între cei care voreau o tranziție ordonată și cei care cred că identitatea Automattic este inseparabilă de prezenta lui Mullenweg.
Contextul este esențial. Automattic nu este o startup obișnuită. Este o entitate unică: o companie profitabilă, complet distribuită (fără birouri, cu angajați în peste 90 de țări), care deține WordPress.com, WooCommerce, Tumblr, Pocket Casts, Day One și alte active majore. Mullenweg deține controlul majoritar al voturilor printr-o structură de acțiuni duală, ceea ce face orice încercare de a-l evința mai mult un gest simbolic decât unul legal executabil — decât dacă el acceptă voluntar. Faptul că consiliul a încercat oricum sugerează o criză de încredere majoră, probabil legată de decizii strategice recente, de conflitele publice cu WP Engine (un furnizor de gazdări WordPress gestionat), sau de stilul de conducere al lui Mullenweg, perceput de unii ca prea centralizator pentru o organizație care se laudă cu valorile open source și autonomia.
Conflictul cu WP Engine, care a degenerat în procese judiciare și acuzări reciproce de abuz de putere și extorsionare, a expus tensiunile dintre rolul lui Mullenweg ca administrator al proiectului open source WordPress și rolul lui ca CEO al unei companii comerciale care concurează cu alți actori din ecosistem. Mulți din comunitate au criticat amestecarea acestor capacități, temând că neutralitatea platformei este compromisă. Consiliul ar putea fi acționat sub presiunea investitorilor sau a riscului reputațional.
Într-o organizație distribuită, Slack nu este doar un instrument de chat — este "biroul virtual", arhiva deciziilor, locul unde se construiește cultura. Faptul că Mullenweg a putut să exclude alți administratori și să preia controlul narativului intern demonstrează puterea tehnică și instituțională pe care o deține încă, indiferent de votul consiliului. Este o lecție de guvernanță: în companiile fondate de tehnologi, controlul infrastructurii este adesea mai puternic decât controlul juridic.
Revenirea lui Mullenweg stabilește, cel puțin pentru moment, un statu quo ante. Dar rănile rămân. Relația cu consiliul va trebui reconstruită pe bază de transparență, nu de forță. Demisia posibilă a lui Schneider — un om care a cunoscut companiei de la început și care reprezintă o bridă între trecutul open source și viitorul descentralizat (Bluesky) — ar fi o pierdere majoră de capital instituțional și moral.
Pentru ecosistemul WordPress — dezvoltatori, agenții, gazdări, utilizatori finali — mesajul este clar: Automattic rămâne, pentru bine sau pentru rău, proiectul lui Mullenweg. Stabilitatea pe termen lung va depinde de capacitatea sa de a construi o structură de guvernanță care să supraviețuiască fără el, sau de a-l convinge pe el să cedeze controlul treptat. Până atunci, "piratul" rămâne la cârmă.
De ce este important:
Aceasta nu este doar o știre de corporate governance. Este un moment decisiv pentru internetul deschis. Automattic gestionează infrastructura critică a web-ului modern. Instabilitatea la vârful ei creează incertitudine pentru milioane de afaceri, dezvoltatori și creatori de conținut care depind de WordPress.com, WooCommerce și ecosistemul larg. De asemenea, cazul ilustrează tensiunea fundamentală între modelul "fondator ca dictator benevolent" (comun în tech) și nevoia de guvernanță matură, transparentă și independentă — o problemă pe care o vor întâlni toate companiile open source de succes la maturitate. Rezolvarea acestei crize va da tonul viitorului guvernanței în tehnologia descentralizată.
