Semnele de calm de duminică au coincis cu mai multe progrese în negocierile cu protestatarii, care au lansat demonstrații cerând demisia președintelui Paz după ce acesta a impus măsuri de austeritate, inclusiv reducerea subvențiilor pentru combustibili la începutul acestui an. În Santa Cruz, oficialii și liderii protestatarilor au semnat un acord pentru ridicarea unui blocaj critic în orașul San Julian. O federație de grupuri care reprezintă comunități rurale și indigene a anunțat o pauză a protestelor în La Paz, deși a precizat că nu a renunțat la revendicări.
Blocajele rutiere care au durat cinci săptămâni au blocat camioane și au sufocat aprovizionarea cu alimente, combustibil și medicamente în multe zone. Biroul Ombudsmanului din Bolivia și organizațiile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 17 persoane au murit, multe dintre decese fiind legate de întreruperea asistenței medicale cauzată de blocaje. Confruntările violente dintre demonstranți și poliția antidisturbii au dus la 365 de arestări și 37 de răniți, potrivit autorităților.
Deși autoritatea națională de autostrăzi a Boliviei a raportat că duminică nu existau blocaje active ale protestelor, a avertizat că multe drumuri necesită încă o curățare și reparații semnificative. În ciuda semnelor timpurii de progres, observatorii pentru drepturile omului au avertizat că un răspuns dur al guvernului care nu abordează problemele de fond ar putea agrava nemulțumirea pe termen lung.
Contextul protestelor: măsuri de austeritate și nemulțumiri profunde
Protestele au izbucnit la începutul lunii februarie 2025, după ce președintele Paz a anunțat tăierea subvențiilor pentru combustibili, o măsură menită să reducă deficitul bugetar și să obțină sprijinul Fondului Monetar Internațional. Decizia a dus la o creștere bruscă a prețurilor la benzină și motorină, afectând direct transportul și costul vieții. Fermierii, transportatorii și comunitățile indigene, deja lovite de inflație și sărăcie, au ieșit în stradă, blocând principalele artere rutiere.
Blocajele au paralizat economia: alimentele proaspete nu au mai ajuns în orașe, spitalele au rămas fără medicamente esențiale, iar combustibilul a început să se epuizeze. În unele zone, au apărut scene de panică, cu oameni luptându-se pentru produse de bază în supermarketuri. Guvernul a încercat inițial să negocieze, dar după ce discuțiile au eșuat, a recurs la măsuri dure.
Starea de urgență: o sabie cu două tăișuri
Decretul prezidențial, aprobat de Adunarea Legislativă cu 78 de voturi pentru și 45 împotrivă, oferă forțelor armate puteri extinse de a interveni. Criticii spun că aceasta este o escaladare periculoasă, care amintește de regimurile autoritare din trecutul Boliviei. „Folosirea armatei împotriva propriilor cetățeni nu face decât să adâncească diviziunile”, a declarat un reprezentant al Asociației pentru Drepturile Omului din La Paz.
Cu toate acestea, susținătorii măsurii susțin că este necesară pentru a restabili ordinea și a permite reluarea aprovizionării. „Nu putem lăsa țara să se prăbușească din cauza unor blocaje care pun în pericol vieți”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului.
Reacții și perspective
Duminică, președintele Paz a făcut o declarație scurtă, mulțumind forțelor de ordine și îndemnând la dialog. „Am demonstrat că putem găsi soluții pașnice. Acum trebuie să reconstruim încrederea”, a spus el. Liderii protestatarilor, deși au acceptat o pauză, au avertizat că vor relua acțiunile dacă guvernul nu își revizuiește politicile economice.
Economiștii sunt împărțiți: unii consideră că măsurile de austeritate sunt inevitabile pentru a evita un colaps financiar, alții subliniază că ele lovesc cel mai dur în rândul populației vulnerabile. Bolivia, una dintre cele mai sărace țări din America de Sud, se confruntă cu o criză economică severă, agravată de scăderea prețurilor la gaze naturale și de instabilitatea politică.
Ce urmează?
Deși blocajele au fost ridicate temporar, tensiunile rămân ridicate. Guvernul a promis că va relua dialogul cu sindicatele și organizațiile civice, dar nu a oferit detalii concrete despre posibile concesii. Observatorii internaționali, inclusiv Organizația Statelor Americane, au cerut reținere și respectarea drepturilor omului.
În același timp, armata rămâne mobilizată în puncte strategice, iar poliția patrulează intens. Multe drumuri sunt încă impracticabile din cauza resturilor lăsate de blocaje, iar autoritățile estimează că vor fi necesare zile sau chiar săptămâni pentru a readuce totul la normal.
Pentru bolivieni, această criză este doar ultimul episod dintr-o lungă istorie de instabilitate. De la naționalizări la lovituri de stat, țara a oscilat între progres și haos. Rămâne de văzut dacă actuala conducere va reuși să navigheze aceste ape tulburi fără a recurge la represiune.
De ce este important:
Această situație din Bolivia este relevantă nu doar pentru America Latină, ci și pentru întreaga comunitate internațională, deoarece ilustrează modul în care măsurile de austeritate pot declanșa proteste masive și cum guvernele răspund prin limitarea drepturilor civile. De asemenea, arată fragilitatea democrațiilor în fața crizelor economice și riscul ca armata să fie folosită împotriva propriilor cetățeni. Pentru România, care a cunoscut proteste similare în trecut, lecțiile din Bolivia pot servi ca avertisment cu privire la importanța dialogului social și a protejării statului de drept.
