Secretarul pentru Securitate, Chris Tang, a declarat joi, în fața jurnaliștilor, că legea este clară și că librarii au responsabilitatea de a verifica dacă materialele pe care le comercializează nu încalcă securitatea națională. „Dacă ești librar, ai responsabilitatea să te asiguri cărțile pe care le vinzi nu periclitează securitatea națională. Este la fel ca atunci când vinzi mâncare: trebuie să te asiguri că nu provoacă dureri de stomac și că nu este otravă sau ilegală”, a spus Tang.
Întrebat dacă autoritățile vor publica o listă cu cărțile interzise, Tang a răspuns că acest lucru nu ar fi eficient pentru aplicarea legii, deoarece ar permite celor care „intenționează să dăuneze țării” să ocolească restricțiile. Această poziție lasă mult spațiu de interpretare, ceea ce îngrijorează editorii și librarii.
Miercuri, poliția a percheziționat „Have A Nice Stay”, o librărie fondată de foști jurnaliști, și „Greenfield Book Store”, o librărie cu o lungă tradiție. Cinci persoane au fost arestate sub acuzația că ar fi expus materiale sedițioase și ar fi vândut publicații sedițioase. Potrivit unui comunicat al poliției, conținutul respectiv ar fi incitat la ură împotriva guvernului orașului, a sistemului judiciar și a forțelor de ordine.
„Have A Nice Stay” anunțase deja că se va închide pe 30 august, invocând dificultăți financiare și o „linie roșie” greu de definit. Într-o postare pe rețelele sociale, librăria a explicat că nu poate citi fiecare carte în parte și că nu are capacitatea de a judeca ce cărți sunt „problematici”. Aceasta este o dilemă cu care se confruntă tot mai mulți librari independenți din Hong Kong.
În martie, poliția a arestat proprietarul și angajații librăriei independente „Book Punch”, suspectați că ar fi vândut publicații sedițioase, inclusiv biografia fostului magnat media pro-democrație Jimmy Lai, condamnat la 20 de ani de închisoare într-un caz de securitate națională. În iunie, alți doi librari au fost arestați pentru vânzarea de publicații sedițioase și pentru primirea de fonduri de la organizații politice străine.
Aceste raiduri repetate au stârnit îngrijorări serioase cu privire la libertatea de exprimare în Hong Kong, care a fost un bastion al presei libere în Asia până la impunerea legii securității naționale în 2020. Criticii spun că legea este folosită pentru a reprima disidența și pentru a elimina vocile critice.
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a comentat pe Facebook că libertatea de exprimare și de publicare din Hong Kong este sub presiune. Liang Wen-chieh, ministrul adjunct al Consiliului pentru Afaceri Continentale din Taiwan, a declarat că unii editori taiwanezi au recurs la autocenzură atunci când au participat la târgul de carte din Hong Kong.
Situația din Hong Kong reflectă o tendință mai largă de înăsprire a controlului asupra informației în China, unde autoritățile încearcă să limiteze accesul la idei considerate periculoase. În timp ce oficialii chinezi susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja securitatea națională, opozanții avertizează că ele distrug însăși esența societății deschise care a făcut din Hong Kong un centru cultural și economic global.
Pentru librarii din Hong Kong, provocarea este imensă. Cum poți să verifici fiecare carte în parte? Cum poți să știi ce este „sedițios” când definiția este atât de vagă? Răspunsul, din păcate, este că mulți aleg să se conformeze, să evite orice carte care ar putea fi considerată controversată. Autocenzura devine norma, iar diversitatea de opinii se reduce treptat.
În acest context, avertismentul lui Chris Tang nu este doar o simplă declarație, ci un semnal de alarmă pentru toți cei care cred în libertatea de exprimare. Pe măsură ce Hong Kong se îndreaptă spre un viitor tot mai controlat, întrebarea rămâne: cât de departe vor merge autoritățile pentru a elimina orice urmă de disidență?
De ce este important:
Acest articol evidențiază o escaladare a represiunii împotriva libertății de exprimare în Hong Kong, un teritoriu care a fost cândva un simbol al deschiderii și al pluralismului în Asia. Avertismentul oficial și raidurile repetate asupra librăriilor independente arată că autoritățile sunt hotărâte să elimine orice conținut considerat amenințător pentru securitatea națională, chiar cu prețul autocenzurii și al închiderii unor afaceri. Această situație are implicații majore nu doar pentru Hong Kong, ci și pentru relațiile internaționale, în special cu Taiwanul și cu statele care apără libertatea presei. Înțelegerea acestor evoluții este crucială pentru a urmări modul în care China își consolidează controlul asupra informației și cum reacționează comunitatea globală.
