Rețelele criminale vizează tot mai mult persoane educate, prin anunțuri false de angajare pe platformele de socializare. Acestea reușesc să recruteze candidați cu abilități bune de engleză și studii universitare, oferindu-le locuri de muncă fictive. Odată ajunși în complexurile de escrocherie din Asia, victimele sunt deposedate de pașapoarte, supuse abuzurilor fizice și psihologice și împiedicate să părăsească aceste operațiuni „înalt organizate” și „extrem de profitabile”, a declarat Pope.
Estimările recente ale Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate arată că pierderile globale anuale din escrocheriile online au ajuns la 88-114 miliarde de dolari anul trecut. Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, sărbătorită joi, Pope a subliniat că OIM a asistat peste 3.500 de supraviețuitori din 33 de țări, mulți dintre aceștia întorcându-se acasă profund traumatizați, fără resurse și împovărați de datorii după luni sau ani de captivitate.
Un aspect îngrijorător este că supraviețuitorii sunt adesea tratați greșit ca infractori, nu ca victime. Pope a cerut o cooperare transfrontalieră mai puternică, eforturi de prevenire și conștientizare publică pentru a destructura rețelele de trafic și a proteja oamenii de ofertele de recrutare înșelătoare. OIM solicită sprijin continuu pentru a asista victimele traficului prin protecție, returnare în siguranță și reintegrare, în timp ce intensifică eforturile de informare asupra tacticilor traficanților.
„Oamenii prinși în complexurile de escrocherie sunt victime ale traficului, forțați să comită infracțiuni prin violență, amenințări și constrângere”, a spus Pope, care a lucrat anterior ca procuror în cazuri de trafic de persoane. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a sprijini supraviețuitorii, a opri traficanții și a închide lacunele pe care aceste rețele criminale le exploatează.”
Context și analiză
Fenomenul centrelor de escrocherie online nu este nou, dar amploarea sa a explodat în ultimii ani, alimentată de digitalizarea accelerată și de vulnerabilitățile economice globale. Aceste centre, adesea situate în zone de conflict sau cu guvernanță slabă, funcționează ca adevărate fabrici de înșelăciune, unde victimele sunt obligate să contacteze sute de potențiale ținte zilnic, folosind scripturi elaborate pentru a extrage bani. Metodele includ scheme de investiții false, escrocherii romantice sau phishing.
Un raport al OIM din 2023 arată că majoritatea victimelor provin din Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, dar și din Europa de Est. Mulți sunt tineri cu studii superioare, atrași de promisiunea unor salarii mari în străinătate. Odată ajunși, descoperă că libertatea le este furată. Condițiile de trai sunt inumane: muncă forțată 12-16 ore pe zi, amenințări cu moartea, tortură și izolare totală.
Impactul psihologic este devastator. Supraviețuitorii raportează simptome de stres post-traumatic, depresie și anxietate severă. Reintegrarea în societate este aproape imposibilă fără sprijin specializat, iar mulți se confruntă cu stigmatizarea și chiar cu acuzații penale în țările de origine, pentru că au fost forțați să participe la activități ilegale.
Răspunsul internațional
OIM colaborează cu guvernele din regiune pentru a identifica și salva victimele, dar provocările sunt uriașe. În Myanmar, de exemplu, centrele de escrocherie sunt adesea protejate de grupări armate sau de autorități corupte. În Cambodgia, autoritățile au făcut raiduri, dar numărul centrelor continuă să crească. Laos rămâne o rută de tranzit importantă.
Pope a subliniat necesitatea unei abordări coordonate: „Nu putem lupta singuri. Avem nevoie de parteneriate cu companiile de social media pentru a elimina anunțurile false, de bănci pentru a urmări fluxurile financiare și de forțe de ordine pentru a destructura rețelele.”
De ce este important:
Acest fenomen nu este doar o problemă de securitate sau de criminalitate organizată, ci o criză umanitară globală. Fiecare dintre noi poate fi o țintă – fie ca potențială victimă a unei escrocherii financiare, fie ca recrutat forțat într-un centru de înșelăciune. Conștientizarea este primul pas spre prevenire. Trebuie să înțelegem că în spatele fiecărui mesaj de pe WhatsApp sau al fiecărui anunț de angajare „prea bun ca să fie adevărat” se află o rețea care exploatează oameni. Sprijinirea supraviețuitorilor, pedepsirea traficanților și închiderea lacunelor legale sunt esențiale pentru a opri această formă modernă de sclavie.
