„Să fiu clar: implementarea nu poate avansa doar prin obligațiile palestinienilor”, a declarat Mladenov, vorbind prin videoconferință. „Uciderile continue și restricțiile israeliene care afectează fluxurile umanitare nu sunt probleme abstracte”, a adăugat el. Războiul declanșat de Israel după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, comise de Hamas și alte grupări armate palestiniene, a fost oprit de o încetare a focului în octombrie 2025. Peste 72.775 de palestinieni au fost uciși în acest conflict. Cu toate acestea, armata israeliană menține un regim de securitate strict, iar sute de oameni au fost uciși în ultimele șapte luni. Joi, un atac cu dronă israelian a ucis un tânăr de 26 de ani în zona al-Mahatta din Gaza, la est de orașul Deir el-Balah, potrivit agenției de presă Wafa.
Monitorii de conflict avertizează că, de la încheierea încetării focului în războiul SUA-Israel împotriva Iranului, luna trecută, bombardamentele israeliene asupra Gazei s-au intensificat. De asemenea, raidurile violente ale coloniștilor și ale armatei în Cisiordania ocupată au crescut. Mladenov a avertizat asupra riscurilor inacțiunii ambelor părți. „Riscul este ca status quo-ul în deteriorare să devină permanent: o Gaza divizată, Hamas deținând controlul militar și administrativ asupra a două milioane de oameni pe mai puțin de jumătate din teritoriu. Acești oameni vor rămâne probabil prinși în dărâmături, dependenți de ajutoare, fără o reconstrucție semnificativă, deoarece finanțarea pentru reconstrucție nu va veni acolo unde armele nu au fost depuse”, a spus Mladenov. „Și rezultatul? O altă generație care crește în corturi, în frică, cu disperarea ca singur sentiment rațional.” Acesta, a spus el, este un scenariu de care israelienii, palestinienii și regiunea „ar trebui să se teamă și pe care ar trebui să se mobilizeze să-l evite”.
În ianuarie, SUA au anunțat că „încetarea focului” din Gaza trece la faza a doua, care ar trebui să se concentreze pe dezarmarea Hamasului, guvernanța pe termen lung și înființarea unui grup de tehnocrați palestinieni care să conducă Gaza postbelică. Aceasta prevede, de asemenea, retragerea treptată a armatei israeliene, care controlează încă peste 50% din teritoriul palestinian, și desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. Dar, odată cu războiul din Iran care atrage atenția lumii în contextul unei crize energetice globale, tranziția către faza a doua este blocată de săptămâni.
De ce este important:
Acest avertisment subliniază riscul real ca Gaza să rămână într-o stare de divizare și suferință cronică, fără perspective de reconstrucție sau pace durabilă. Inacțiunea comunității internaționale și a părților implicate ar putea condamna o nouă generație de palestinieni la traume și sărăcie, alimentând un ciclu nesfârșit de violență. Este esențial ca Consiliul de Securitate al ONU să acționeze prompt pentru a impune respectarea obligațiilor ambelor părți, înainte ca status quo-ul să devină o realitate permanentă, cu consecințe devastatoare pentru stabilitatea regională.
