Tratatul privind Apele Indusului, semnat în 1960 sub egida Băncii Mondiale, este considerat unul dintre cele mai de succes acorduri de împărțire a apelor transfrontaliere din lume. El atribuie Indiei controlul asupra a trei râuri estice (Ravi, Beas și Sutlej) și Pakistanului controlul asupra a trei râuri vestice (Indus, Jhelum și Chenab). De-a lungul deceniilor, tratatul a supraviețuit chiar și perioadelor de război, inclusiv conflictelor din 1965 și 1971, fiind văzut ca un mecanism de reducere a tensiunilor. Cu toate acestea, în ultimii ani, India a construit baraje și hidrocentrale pe râurile vestice, ceea ce Pakistanul consideră o încălcare a prevederilor tratatului.
Acuzația de „suspendare ilegală” vine după ce, în 2024, India a notificat Pakistanul că dorește revizuirea tratatului, invocând schimbările climatice și necesitatea de a-și asigura propriile nevoi de apă. Islamabadul a respins această inițiativă, susținând că orice modificare unilaterală este nulă. Premierul Sharif a mers mai departe, afirmând că India a încetat de facto să respecte mecanismele de soluționare a disputelor prevăzute în tratat, inclusiv comisia permanentă pentru ape, care nu s-a mai întrunit de peste doi ani.
„Apa este viață pentru poporul pakistanez. Este o linie roșie pe care nimeni nu are dreptul să o treacă. Vom apăra fiecare picătură cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”, a declarat Sharif, potrivit presei locale. El a făcut referire directă la războiul din mai 2025, când forțele pakistaneze au doborât cinci avioane de luptă indiene care ar fi încălcat spațiul aerian pakistanez, un incident care a escaladat rapid într-un schimb de focuri de artilerie de-a lungul liniei de control din Kashmir. Deși conflictul s-a încheiat după câteva săptămâni, datorită medierii internaționale, rănile rămân deschise, iar retorica belicoasă a reluat.
Analiștii consideră că avertismentul premierului pakistanez nu este doar o retorică politică, ci reflectă o îngrijorare profundă legată de securitatea alimentară și energetică a țării. Pakistanul depinde aproape în totalitate de râurile Indusului pentru irigații, iar aproximativ 60% din populația sa trăiește în bazinul acestor râuri. Orice reducere a debitului ar putea provoca o criză umanitară de proporții, într-o țară deja afectată de secete și inundații extreme cauzate de schimbările climatice.
Pe de altă parte, India susține că proiectele sale hidroelectrice sunt conforme cu tratatul, deoarece nu stochează apă în cantități care să afecteze fluxul către Pakistan. New Delhi-ul a acuzat Islamabadul că exagerează și că folosește problema apei pentru a distrage atenția de la problemele interne, inclusiv de la criza economică și instabilitatea politică. Cu toate acestea, experții internaționali avertizează că o abrogare unilaterală a tratatului ar putea crea un precedent periculos, transformând apa într-o armă de război.
„Tratatul Indusului a fost un pilon al stabilității regionale timp de șase decenii. Dacă se prăbușește, nu doar Pakistanul și India vor avea de suferit, ci întreaga regiune, inclusiv Afganistanul și China, care sunt și ele părți interesate în bazinul hidrografic”, a declarat pentru Al Jazeera un fost diplomat pakistanez, sub protecția anonimatului.
În acest context, comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluțiile. Banca Mondială, care a facilitat semnarea tratatului, a oferit deja serviciile de mediere, dar atât India, cât și Pakistanul par reticente să reia dialogul. Premierul Sharif a cerut, în discursul său, implicarea organizațiilor internaționale, dar a subliniat că Pakistanul nu va ezita să răspundă „proporțional” oricărei agresiuni.
Războiul din mai 2025 a demonstrat cât de fragilă este pacea în regiune. Deși nu a existat o mobilizare masivă de trupe, ci doar incursiuni aeriene și bombardamente limitate, pierderile umane au fost semnificative, iar retorica naționalistă a inflamat spiritele în ambele țări. Acum, amenințarea cu privire la apă adaugă un nou strat de complexitate, deoarece o criză a apei ar putea duce la un conflict mult mai devastator decât orice confruntare militară convențională.
În timp ce diplomații încearcă să găsească o cale de mijloc, populațiile din ambele țări rămân expuse riscului. Fermierii pakistanezi din provincia Punjab, care depind de irigațiile din Indus, privesc cu teamă spre barajele indiene. „Dacă India oprește apa, nu vom avea ce mânca. Este o chestiune de viață și de moarte”, spune un agricultor din Lahore, citat de presa locală.
Pe de altă parte, în India, oficialii subliniază că tratatul este depășit și că țara are nevoie de mai multă apă pentru populația sa în creștere. Cu toate acestea, experții subliniază că o abordare cooperativă ar fi mai benefică decât una conflictuală, deoarece schimbările climatice afectează întregul bazin hidrografic, iar gestionarea durabilă a resurselor necesită colaborare transfrontalieră.
În concluzie, declarația premierului pakistanez reprezintă un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Tratatul privind Apele Indusului, odată considerat un model de diplomație a apei, se află acum într-un punct critic. Fără voință politică și mediere internațională, „linia roșie” a apelor ar putea deveni scânteia unui conflict regional cu consecințe catastrofale. Rămâne de văzut dacă liderii de la Islamabad și New Delhi vor alege dialogul sau confruntarea, dar timpul se scurge.
De ce este important:
Această declarație subliniază o escaladare periculoasă între două state nucleare, într-o regiune deja instabilă. Apa este o resursă vitală, iar transformarea ei într-un instrument de presiune politică sau militară ar putea declanșa o criză umanitară și de securitate cu impact global. Tratatul Indusului a fost un mecanism de prevenire a conflictelor timp de șase decenii; prăbușirea lui ar putea deschide cutia Pandorei a disputelor transfrontaliere privind resursele naturale, afectând nu doar India și Pakistanul, ci și alte state din Asia de Sud. În plus, această situație evidențiază vulnerabilitatea acordurilor internaționale în fața tensiunilor geopolitice și necesitatea urgentă a unor mecanisme de adaptare la schimbările climatice.
