Ce este inteligența artificială agentică? Spre deosebire de instrumentele tradiționale de tranzacționare automatizată, sistemele agentice pot lua decizii și îndeplini sarcini în mod independent, urmărind obiective cu mai puțină supraveghere directă. În finanțe, astfel de sisteme sunt deja utilizate în recomandări de produse, fluxuri de lucru operaționale și sarcini legate de tranzacționare. Breeden a atras atenția că aceste sisteme pot acționa în moduri similare dacă sunt antrenate pe date similare sau proiectate în jurul unor obiective comune.
Un raport din 2026 al Cambridge Centre for Alternative Finance a relevat că 81% dintre firmele de servicii financiare chestionate adoptă AI la un anumit nivel, iar 52% dintre respondenți utilizează deja activ AI agentic. Majoritatea utilizărilor rămân concentrate pe funcții interne, cum ar fi automatizarea proceselor, vizualizarea datelor, ingineria software și gestionarea cunoștințelor. În tranzacționare, utilizarea este încă limitată la sarcini operaționale cu risc scăzut.
Breeden a descris reziliența cibernetică drept una dintre cele mai stringente preocupări de stabilitate financiară legate de AI agentic. Ea a spus că tehnologia a suferit o „schimbare de paradigmă” în ceea ce privește capacitățile cibernetice, iar autoritățile de supraveghere trebuie să analizeze riscurile la nivelul întregului sistem financiar, nu doar la nivelul firmelor individuale. Instrumentele AI pot întări apărarea cibernetică atunci când sunt folosite de echipele de securitate, dar riscul imediat este ca aceleași instrumente să sporească probabilitatea unor atacuri care să afecteze stabilitatea financiară, dacă sunt utilizate de actori rău intenționați.
Breeden a mai remarcat că modelele open-source pot rămâne în urma celor mai avansate modele închise cu doar patru până la opt luni, ceea ce oferă autorităților doar un confort limitat, în ciuda restricțiilor privind lansarea unor modele avansate. Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat, de asemenea, că riscul cibernetic generat de AI ar trebui tratat ca o problemă de stabilitate financiară, deoarece atacurile se pot răspândi rapid, pot traversa sectoare care împărtășesc infrastructura digitală și pot crea perturbări ample dacă mai multe instituții sunt afectate simultan.
Banca Angliei analizează cerințe mai stricte de recuperare pentru sistemele critice. O opțiune este ca o bancă să preia funcțiile de bază ale altei bănci în timpul unei întreruperi sau defecțiuni. Alte opțiuni includ aranjamente care să permită continuarea serviciilor critice dacă sistemele centrale ale unei firme sunt compromise. Breeden a ridicat și întrebarea dacă firmele cheie ar trebui să aibă sisteme de failover separate sau capacitatea de a reconstrui rapid sistemele centrale compromise.
Tobias Adrian, consilier financiar și director al departamentului de piețe de capital al FMI, a declarat că AI prezintă riscuri serioase pentru reziliența cibernetică. FMI a avertizat separat că software-ul partajat, serviciile cloud, rețelele de plăți și rețelele de date pot crea defecțiuni corelate dacă sistemele utilizate pe scară largă sunt vizate.
Breeden a spus că autoritățile de reglementare analizează, de asemenea, măsuri de siguranță precum „garduri de protecție”, „întrerupătoare de circuit” și „kill switches”. Aceste instrumente ar fi concepute pentru a limita sau opri tranzacționarea pe piețe dacă modelele AI defecte contribuie la perturbări severe. Sistemele autonome ar putea amplifica volatilitatea dacă răspund în moduri similare la aceleași semnale de piață, mai ales dacă obiectivele lor se abat de la scopul inițial sau de la politicile publice.
Banca Angliei a declarat anterior că regulile existente sunt suficiente pentru a gestiona riscurile legate de AI. Breeden a spus că evoluțiile recente au scos la iveală lacune în cadrele actuale. Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB) a afirmat în iunie că agenții AI reprezintă o provocare distinctă pentru supravegherea umană și a cerut garanții mai puternice. Consultarea FSB a stabilit 12 practici propuse pentru adoptarea responsabilă a AI de către instituțiile financiare, acoperind guvernanța la nivelul întregii organizații, gestionarea riscurilor AI pe parcursul dezvoltării și implementării, precum și riscurile cibernetice, TIC și ale terților legate de AI.
Breeden a subliniat că accentul Băncii Angliei este de a se asigura că firmele financiare rămân reziliente pe măsură ce sistemele autonome sunt utilizate în tot mai multe domenii. Revizuirea acoperă atât controalele la nivel de firmă, cât și garanțiile la nivel de piață.
De ce este important:
Această revizuire a Băncii Angliei marchează un moment crucial în reglementarea inteligenței artificiale în sectorul financiar. Pe măsură ce sistemele agentice devin mai răspândite, riscurile pentru stabilitatea financiară – de la atacuri cibernetice masive la volatilitate amplificată pe piețe – necesită o abordare proactivă. Deciziile luate acum vor modela modul în care băncile, fondurile de investiții și alte instituții financiare adoptă AI în siguranță, protejând în același timp economia globală de potențiale colapsuri sistemice. Este un semnal că autoritățile nu mai pot ignora provocările unice ale AI agentice și că este nevoie de reguli noi, nu doar de adaptarea celor vechi.
