Protestul, care a avut loc în apropierea orașului Beersheba, a adunat sute de oameni, inclusiv bătrâni, femei și copii. Participanții au fluturat steaguri palestiniene și au scandat lozinci împotriva guvernului israelian, cerând recunoașterea oficială a satelor lor. Liderii comunității au fost vocali în criticile lor la adresa ministrului Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, un politician de extremă dreapta cunoscut pentru pozițiile sale dure față de minoritățile non-evreiești. „Ben Gvir promovează o politică de epurare etnică sub masca aplicării legii”, a declarat unul dintre organizatorii protestului.
Politica de demolare a caselor nu este nouă, dar s-a intensificat în ultimii ani. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 1.000 de structuri, inclusiv case, școli și fântâni, au fost distruse în deșertul Negev din 2020 încoace. Aceste demolări sunt justificate de autorități prin lipsa permiselor de construcție, dar beduinii susțin că este imposibil să obțină astfel de permise, deoarece satele lor nu sunt recunoscute oficial de stat. „Trăim aici de sute de ani, dar pentru guvern suntem invizibili. Casele noastre sunt ilegale doar pentru că nu avem acte pe pământul pe care l-am moștenit de la strămoși”, a spus un bătrân beduin, cu lacrimi în ochi.
Comunitatea beduină din Negev numără aproximativ 200.000 de persoane, dintre care circa 90.000 trăiesc în sate nerecunoscute. Aceste sate nu au acces la rețeaua electrică, apă curentă, școli sau servicii medicale. În plus, locuitorii sunt supuși constant amenințării de evacuare și demolare. Guvernul israelian a propus un plan de relocare a beduinilor în orașe planificate, dar comunitatea respinge această soluție, considerând-o o încercare de a le distruge modul de viață tradițional.
Protestul de acum a fost declanșat de o serie de demolări recente în satul Al-Araqib, care a fost distrus și reconstruit de zeci de ori de-a lungul anilor. „De fiecare dată când ne reconstruim casele, ei vin și le dărâmă. Este un ciclu fără sfârșit de suferință și umilință”, a declarat un locuitor al satului. Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au condamnat politica Israelului, numind-o o încălcare a dreptului internațional. În 2021, Curtea Supremă a Israelului a respins o petiție a beduinilor, permițând continuarea demolărilor.
Contextul politic este tensionat. Itamar Ben Gvir, care a preluat funcția de ministru al Securității Naționale în decembrie 2022, a promis să „restabilească ordinea” în Negev și să aplice legea cu fermitate. Criticii spun că acesta folosește un limbaj inflamator și incită la ură împotriva beduinilor. „Ben Gvir vede beduinii ca pe o amenințare la adresa securității naționale, nu ca pe cetățeni cu drepturi egale”, a comentat un analist politic.
Protestul de ieri a fost pașnic, dar tensiunile rămân ridicate. Poliția israeliană a fost prezentă în număr mare, dar nu a intervenit violent. Cu toate acestea, liderii beduini avertizează că, dacă politica de demolări continuă, ar putea izbucni conflicte mai grave. „Nu vrem violență, dar nu vom sta cu mâinile în sân în timp ce casele noastre sunt distruse. Vom continua să protestăm pașnic până când drepturile noastre vor fi recunoscute”, a spus un alt organizator.
De ce este important:
Acest protest evidențiază o problemă profundă a drepturilor omului și a justiției sociale în Israel. Comunitatea beduină, una dintre cele mai marginalizate din regiune, luptă pentru supraviețuirea culturală și fizică. Politica de demolare a caselor nu doar că încalcă dreptul internațional, dar creează și o criză umanitară. Fără recunoaștere oficială, beduinii rămân fără acces la servicii de bază și sunt expuși constant la evacuare. Acest caz este un test pentru valorile democratice ale Israelului și pentru angajamentul său față de drepturile minorităților. Comunitatea internațională trebuie să monitorizeze situația și să preseze pentru o soluție echitabilă.
