Filtrează articolele

Societate & Lifestyle

Bengalul elimină ouăle din mesele școlare: De ce această decizie stârnește controverse

Bengalul elimină ouăle din mesele școlare: De ce această decizie stârnește controverse
Guvernul statului indian Bengalul de Vest a decis să elimine ouăle din programul de mese școlare, o măsură care a declanșat un val de dezbateri aprinse, atât pe teme politice, cât și nutriționale. Administrația condusă de Partidul Bharatiya Janata (BJP), formațiunea premierului Narendra Modi, a încredințat contractul pentru așa-numitul program „masa de prânz” organizației religioase hinduse Societatea Internațională pentru Conștiința lui Krishna (ISKCON), cunoscută și sub numele de mișcarea Hare Krishna. ISKCON a anunțat un meniu strict vegetarian, care exclude ouăle, considerându-le la fel de „impure” ca și carnea, în conformitate cu tradițiile hinduse ale castelor superioare.

Decizia vine la doar câteva luni după ce BJP a câștigat pentru prima dată puterea în Bengalul de Vest, un stat cu peste 100 de milioane de locuitori, în alegerile din mai. Până atunci, statul era condus de Partidul Trinamool Congress (TMC), care a pierdut în fața valului naționalist hindus. Opoziția acuză acum guvernul că „impune vegetarianismul” și că subminează nutriția copiilor, în special într-o regiune unde peștele și ouăle sunt elemente de bază ale dietei locale.

ISKCON, prin intermediul organizației sale non-profit Akshaya Patra, furnizează deja mese școlare în peste zece state indiene, dar niciodată până acum un stat important nu a externalizat întregul program către această organizație. Un purtător de cuvânt al ISKCON, care a fost ulterior trimis în concediu forțat pentru că a vorbit cu presa, a susținut că ouăle nu sunt singura sursă de proteine și că soia sau brânza de vaci (paneer) conțin mai multe proteine la greutate egală. Nutriționiștii contestă însă această afirmație, subliniind că ouăle conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali de care organismul are nevoie și că sunt mai ușor de standardizat decât lintea sau soia, a căror calitate și concentrație variază în funcție de preparare.

Programul „masa de prânz” a fost inițiat în anii 1960 în statul Tamil Nadu și a devenit politică națională în 1995. Cercetătorii îl consideră un factor major în creșterea participării școlare în India, unde rata de abandon școlar rămâne ridicată, mai ales în rândul fetelor care intră în adolescență. La nivel național, 120 de milioane de copii beneficiază zilnic de aceste mese, ceea ce face din program cel mai mare de acest tip din lume. În 2021, guvernul Modi l-a redenumit „PM Poshan” („poshan” înseamnă nutriție în hindi), deși denumirea populară rămâne „masa de prânz”.

În mod tradițional, nutriționiștii și experții în sănătate publică au recomandat ca mesele să fie gătite local, proaspete și să implice comunitatea, pentru a asigura calitatea și a folosi ingrediente familiare copiilor. În ultimii ani, unele state au permis trusturilor private și ONG-urilor să furnizeze mese, dar nicio administrație majoră nu a cedat controlul total al programului către ISKCON, până acum.

Aproximativ jumătate dintre statele și teritoriile federale ale Indiei oferă ouă ca parte a meselor școlare. Printre acestea se numără Kerala, Tamil Nadu, Karnataka, Andhra Pradesh, Telangana, Odisha, Assam, Bihar, Tripura, Uttarakhand, Himachal Pradesh, Mizoram și Meghalaya, precum și teritoriile Puducherry și Jammu și Kashmir. Unele state, precum Tamil Nadu, servesc ouă în fiecare zi de școală, altele doar o dată pe săptămână – cum era cazul Bengalului de Vest până de curând. Copiii care nu consumă ouă au opțiunea de a le refuza, iar în unele locuri, inclusiv în Bengal, profesorii și administratorii școlari puteau strânge fonduri pentru a oferi și pui copiilor care mănâncă carne.

Decizia Bengalului de Vest se aliniază unei tendințe observate în alte state conduse de BJP. În 2025, Maharashtra, statul vestic cu capitala la Mumbai, a oprit finanțarea pentru ouă în mesele școlare. Oficial, școlile pot găsi fonduri proprii pentru ouă, dar în practică, spun experții, aceasta înseamnă privarea majorității elevilor de acest aliment. Un model geografic se conturează: statele sudice și estice, unde BJP este mai slab sau nu se află la putere, continuă să includă ouăle în meniu, în timp ce statele nordice și vestice, unde BJP domină, tind să le elimine.

Opoziția nu a întârziat să reacționeze. Derek O’Brien, lider al TMC, a scris pe X: „Noul guvern BJP din Bengal lucrează. Aruncă cu ouă în rivali, dar PRIVEAZĂ COPIII de nutriție, scoțând ouăle din mesele de prânz. Impun vegetarianismul. Bengalul respinge aceasta.” Membri ai parlamentului din TMC au fost chiar loviți cu ouă de protestatari în ultimele luni. Contextul politic este tensionat: de la preluarea puterii, BJP a ordonat o campanie de identificare a imigranților musulmani nedeclarați din Bangladeshul vecin, plasându-i în centre de detenție înainte de deportare. În plus, în multe state indiene, vânzarea și consumul de carne de vită sunt puternic restricționate sau interzise, iar de când Modi a venit la putere în 2014, grupuri de vigilenți hinduși de dreapta au linșat musulmani în mai multe state pe baza unor zvonuri neconfirmate privind consumul de vită sau transportul de bovine.

Cu toate acestea, Sandeep Shastri, politolog și coordonator național al rețelei de cercetare Lokniti, avertizează că nu trebuie trasată o legătură directă între naționalismul hindus și vegetarianism. „India are o dezbatere lungă și complexă despre vegetarianism. Mulți indieni urmează o dietă vegetariană, dar mănâncă ouă. Ar putea fi nedrept să legăm direct naționalismul hindus de vegetarianism. Există variații semnificative în alegerile culinare în diferite părți ale Indiei.” Conform datelor oficiale ale National Family Health Survey, aproximativ 70% dintre indieni consumă carne, pește și ouă, cel puțin ocazional. Peștele este, de altfel, un element central al culturii culinare bengaleze, atât în Bengalul de Vest, cât și în Bangladeshul vecin. În timpul campaniei electorale, când opoziția a încercat să-l picteze pe BJP ca pe o forță care va impune vegetarianismul, unii candidați BJP au făcut campanie din ușă în ușă purtând pește, pentru a demonstra contrariul.

Nutriționiștii subliniază că ouăle sunt o sursă ieftină și accesibilă de proteine complete, esențiale pentru dezvoltarea copiilor, mai ales în comunitățile sărace unde malnutriția este frecventă. Înlocuirea lor cu alternative vegetariene, precum soia sau paneer, poate fi problematică din cauza costurilor mai ridicate și a dificultății de a asigura o calitate constantă în mesele preparate în cantități mari. „Ideal, alegerea între proteine animale și vegetale ar trebui lăsată părinților”, a declarat Shastri pentru Al Jazeera. „Această decizie ar trebui să aparțină părinților, indiferent cine este furnizorul.”

Decizia Bengalului de Vest de a elimina ouăle din mesele școlare nu este doar o chestiune nutrițională, ci și una profund politică, care reflectă tensiunile dintre naționalismul hindus, tradițiile regionale și nevoile de sănătate publică. Pe măsură ce BJP își consolidează puterea în noi teritorii, dezbaterea despre ce înseamnă o masă școlară „potrivită” devine un câmp de luptă simbolic pentru identitatea culturală și politică a Indiei.

De ce este important:


Această decizie nu afectează doar nutriția a milioane de copii, ci și dezvăluie modul în care agenda politică și religioasă poate influența politici publice esențiale. Într-o țară în care malnutriția rămâne o problemă gravă, eliminarea ouălor – o sursă ieftină și completă de proteine – din mesele școlare poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății și dezvoltării copiilor, în special a celor din medii defavorizate. În plus, acest caz ilustrează tensiunile dintre centralizarea religioasă și diversitatea culturală regională, un fenomen care modelează viitorul democrației indiene.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.