Italia traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa fotbalistică modernă, după ce naționala "Azzurrilor" a eșuat pentru a treia oară la rând în procesul de calificare pentru Campionatul Mondial de Fotbal, suferind o înfrângere dureroasă în fața Bosniei și Herțegovinei prin executarea penalty-urilor, cu scorul de 4-1. Această eliminare tragică a declanșat o undă de șoc și furie în întreaga peninsulă italiană, unde fotbalul nu este doar un simplu sport, ci reprezintă o componentă fundamentală a identității naționale și culturale.
Ministerul Sporturilor din Italia, Andrea Abodi, a reacționat imediat după anunțarea rezultatului, solicitându-i public președintelui Federației Italiene de Fotbal (FIGC), Gabriele Gravina, să demisioneze din funcție. "Este evident că fotbalul italian trebuie reconstruit de la bază, iar acest proces începe cu schimbări la cel mai înalt nivel al Federației," a declarat Abodi într-un comunicat oficial. Răspunsul lui Gravina nu s-a lăsat așteptat: acesta a refuzat categoric să demisioneze, precizând că boardul Federației se va întruni săptămâna viitoare pentru a decide soarta sa managerială.
Cotidianul Corriere della Sera, cel mai important ziar italian, a titrat dramatic pe prima pagină: "Blestemul Cupei Mondiale," reflectând dezamăgirea profundă a unei națiuni întregi. Jurnaliștii sportivi de la La Gazzetta dello Sport și Corriere dello Sport au tradus sentimentul popular prin titluri precum "Toți rămânem acasă," o referință dureroasă la încă un vară fără participare la cel mai mare turneu de fotbal din lume.
Meciul care a decis soarta echipei naționale a avut loc marți seara, într-o atmosferă tensionată. Italia a terminat la egalitate, 1-1, cu Bosnia și Herțegovina, însă execuția penalty-urilor a dezvăluit slăbiciunile evidente ale突击-ului italian. Momentul definitoriu al întâlnirii a survenit în minutul 42, când fundașul Alessandro Bastoni a fost eliminat pentru un fault extrem de periculos asupra ultimului om, răsturnând complet cursul partidei. Deși "Azzurri" conduceau la acel moment, rămânerea în inferioritate numerică a conspirat împotriva lor, iar echipa balcanică a profita din plin de acest avantaj.
Reacțiile suporterilor italieni au fost puternic emoționale. Davide Caldaretta, un fan care a urmărit meciul într-un bar din Roma, a mărturisit pentru agenția de știri Reuters: "Totul a mers prost de la începutul meciului. Echipa nu a fost performantă, jucători în formă scăzută au fost introduși pe teren... nu are niciun sens. Sincer, sunt șocat." Melanie Cardillo, o altă suporteră, a exprimat dezamăgirea colectivă: "Sunt realmente supărată și dezamăgită. Chiar și atunci când ești dezamăgit, mereu păstrezi o speranță. Dar aceasta este a treia oară la rând."
Ultima participare a Italiei la un Campionat Mondial a avut loc în 2014, o amintire tot mai îndepărtată pentru fanii italieni. De atunci, naționala a suferit eliminări dureroase în play-off-uri, mai întâi în fața Suediei, apoi a Macedoniei de Nord, iar acum a Bosniei și Herțegovinei. Este o cădere dramatică pentru o țară care a produs unii dintre cei mai mari fotbaliști din istoria sportului rege și care a câștigat trofeul de patru ori, ultima oară în 2006. De la acel succes memorabil, Italia a câștigat doar un singur meci la turneele finale, o statistică care subliniază declinul vertiginos al fotbalului transalpin.
Conflictul dintre Guvernul italian și conducerea Federației de Fotbal s-a acutizat în urma acestei eliminări. Gabriele Gravina, în declarațiile sale către presă după înfrângere, a criticat indirect lipsa de sprijin din partea statului pentru fotbal, generând o polemică aprinsă. Mai mult, Gravina a descris alte sporturi ca fiind "amatoare" și "sporturi de stat," comparativ cu fotbalul, datorită numărului mare de sportivi, în special olimpiceni, care sunt nominal angajați ai forțelor armate și poliției italiene.
Această abordare a președintelui FIGC a stârnit indignare în rândul comunității sportive italiene. Italia tocmai câștigase 30 de medalje la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano-Cortina, inclusiv 10 de aur, și revenise de la Jocurile de la Paris 2024 cu 40 de medalje. Ministerul Sporturilor, prin vocea lui Abodi, a transmis un mesaj tranșant: "Cred că este o greșeală să negi responsabilitatea pentru a treia necalificare consecutivă la Cupa Mondială și să acuzi instituțiile de o presupusă eșec, minimalizând importanța și profesionalismul celorlalte sporturi."
Sportiva Francesca Lollobrigida, câștigătoare a două medalje de aur olimpice la patinaj viteză în această iarnă, a fost una dintre primele care au reacționat la comentariile lui Gravina, publicând ironic pe Instagram: "Sunt o amatoare." Tenisistul Jannik Sinner, cvadruplu câștigător de Grand Slam, reprezintă un alt exemplu elocvent al excelenței sportive italiene în afara fotbalului.
Fostul premier italian Matteo Renzi a caracterizat eliminarea drept "din păcate, nu este o glumă de 1 Aprilie," adăugând că "acesta este un semn că fotbalul italian a eșuat." Renzi a subliniat că în Italia, fotbalul transcende divertismentul, fiind parte integrantă a culturii și identității naționale.
Italia va rata astfel Cupa Mondială 2026, unde Bosnia și Herțegovina va evolua în Grupa B, alături de co-gazdele Canada, Qatar și Elveția. Pentru milioane de italieni, perspectiva unui alt turneu final fără echipa națională reprezintă o rană deschisă în sufletul unui popor pasionat de fotbal.
Blestemul Cupei Mondiale: Furie în Italia după a treia necalificare consecutivă la turneul final
